Atenţie, stresul este contagios! Şi tu poţi suferi de stres de mâna a doua

Te plimbi fără să-ţi găseşti rostul prin tot biroul? Baţi cu pixul în agendă neliniştit? Oftezi des la remarcile colegilor de serviciu? Trânteşti telefonul? E posibil să fii stresat. Dar ştiai asta. Însă, ce e mai rău, este că stresul este contagios. Colegii de birou pot avea de suferit de pe urma comportamentului tău.

„Stresul de mâna a doua“ este răspunsul organismului la comportamentul celorlalţi“, explică Jordan Friedman, orator şi autor al site-ului thestresscoach.com („managementul stresului“). Un alt specialist explică faptul că putem vedea în comportamentul celorlalţi o ameninţare la mediul nostru. „Când devenim conştienţi de stresul colegilor, ni se transmite un semnal că şi noi trebuie să fim îngrijoraţi“, explică Heidi Hanna, doctor în cadrul Institutului American de Stres şi autorul volumului „5 paşi de a-ţi transforma relaţiile cu ajutorul stresului“ (Stressaholic: 5 steps to transform your relationship with stress).

„Dacă aş vorbi cu cineva la telefon, şi aş purta conversaţia pe un ton ridicat, dar fără să fie o discuţie în contradictoriu, tot aş produce o reacţie de stres celor din jurul meu. Stresul de mâna a doua poate fi provocat şi de interpretarea pe care o dăm noi comportamentului celorlalţi“, continuă Friedman pentru „Huffington Post“.

Capcana familiei: stresul de rudenie

Familiile nu sunt imune la stresul de mâna a doua. Părinţii devin copleşiţi de responsabilităţi şi transmit acest stres copiilor sau partenerului de viaţă. „Stresul alimentează uitarea, iar mama grăbită poate pleca la serviciu fără a aminti, de exemplu, soţului să ia copiii de la şcoală la o anumită oră“, adaugă Friedman. Aşa că, trece timpul, şi copiii stau în ploaie în faţa şcolii. „Aşa că, stresul tău care s-a manifestat dimineaţa devreme când plecai la serviciu, se răsfrânge asupra copiilor care stau în ploaie şi asupra soţului care nu ştie ce s-a întâmplat cu ei. Astfel, tu vei fi şi mai stresată pentru că ţi-ai dezamăgit familia“, spune Friedman.

Atunci când părinţii sunt prea ocupaţi, stresul de mâna a doua care s-a transmis copiilor îi opreşte pe aceştia să spună ce îi deranjează, deoarece pare că problemele lor sunt prea mici  în comparaţie cu ce simt părinţii.

„Comunicarea este unul dintre factorii care ne eliberează de stres, însă stresul de mâna a doua împiedică această comunicare exact atunci când e mai multă nevoie de ea“, explică Friedman.

Ca şi cum situaţiile acestea nu ar fi îndeajuns de stresante, ne folosim şi mare parte din energie pentru a ne proteja de stres. „Asta înseamnă că suntem din ce în ce mai obosiţi, iar seara aducem cu noi acasă iritabilitatea şi lipsa de concentrare şi acerstea au un impact negativ asupra relaţiilor de familie“, adaugă şi dr. Hanna.

Furia conducătorului auto sau a aglomeraţiei din metrou

Căminul nu este singurul loc în care se transmite stresul de mâna a doua. „Gândiţi-vă la drumul spre serviciu, la furia din spatele volanului sau chiar la cea a înghesuitului din metrou. Atunci când poţi arunca cu săgeţi din ochi în înghesuiala din metrou, sau când ţii claxonul apăsat din cauza unui şofer mai lent, atunci împrăştii virusul stresului. Toate aceste semnale pe care le recepţionăm ne fac să ne simţim ameninţaţi şi furioşi“, conform lui Friedman.

Stresul de mâna a doua ameninţă nu doar sănătatea emoţională, dar şi siguranţa altora. „Răspunsul la stresul altora poate împiedica, de exemplu, concentrarea la volan, astfel punându-i în pericol şi pe alţii“, continuă Friedman.

Stresul la locul de muncă

Colegii anxioşi, grăbiţi şi stresaţi sunt principalii vinovaţi pentru stresul de mâna a doua. „Dacă unul dintre colegi aleargă prin birou şi pare că nu are timp de nimic, eu voi interpreta că este mult mai important în ierarhie şi că nu are timp pentru mine, fapt care atrage un răspuns stresant“, spune Friedman.

Să eviţi aceşti declanşatori de stres poate fi iar o problemă majoră, deoarece afectează lucrul în echipă, productivitatea şi îndeplinirea scopurilor.

Cercul vicios al stresului de mâna a doua

„Oamenii care cauzează stresul de mâna a doua nu sunt, de cele mai multe ori, conştienţi de impactul pe care îl au asupra altora. „Mulţi nu-şi dau seama cât de sensibil este creierul la semnalele non-verbale, la schimbările din voce, la zgomot sau la tensiunea din tonul vocii tale. Însă, nu tu eşti responsabil de stresul altora şi, mai mult ca sigur, nu eşti singurul care suferă de pe urma acestor semnale“, adaugă Friedman.

Victimele stresului de mâna a doua pot avea aceleaşi reacţii ca cei care au fost sursa „epidemiei de stres“. „Cu toţii răspundem la stres în diverse moduri, iar acest răspuns se manifestă, pentru alţii, diferit. Poate ne întoarcem atenţia către alt coleg şi ţipăm. Putem deveni iritabili ca răspuns la iritabilitatea altcuiva“, continuă Friedman.

Strategii de eliminare a stresului de mâna a doua

Când te simţi cuprins de furie, încearcă să te opreşti o secundă şi să te gândeşti de ce. „Mai mult, încearcă să nu te pui în situaţii care creează stres de mâna a doua“, ne sfătuieşte Friedman.

O altă strategie este să nu uiţi de comunicare. „Poate că la început pare dificil, dar te va ajuta să înţelegi mai repede de ce te simţi stresat şi, poate, să ajuţi şi colegul care ţi-a cauzat stresul“, explică dr. Hanna.

Principalul este să eviţi să fii tu declanşatorul de stres de mâna a doua. „Dacă emitem mai puţin stres, vom face viaţa mai uşoară celor din jurul nostru, lucru care va impulsiona comunicarea şi, astfel, toată lumea va fi un pic mai fericită“, adaugă şi Friedman.

Citeşte şi:

Adevărul Live: Boala timpului liber sau de ce ne îmbolnăvim în vacanţă?

După un an în care ne-am străduit să respectăm termene-limită, să ducem la capăt proiecte şi să ne îndeplinim toate sarcinile profesionale, aşteptăm vacanţa ca pe o recompensă. Timp în care să ne odihnim, să ne relaxăm şi să ne încărcăm bateriile pentru perioada următoare. Uneori, însă, planurile ne sunt date peste cap şi organismul reacţionează altfel decât ne aşteptam.

Stresul poate ucide, la propriu, un bărbat din opt

Oamenii de ştiinţă au descoperit o genă care ne face mai sensibili în faţa stresului, prezentă mai ales la bărbaţi, care creşte considerabil riscul unui infarct.

Cum ne afectează viaţa telefonul mobil

Studenţii, şi nu numai, care nu-şi pot ţine mâinile departe de telefoanele mobile, suferă de anxietate, nu se bucură de viaţă şi chiar au note mai mici decât cei care folosesc mai puţin telefonul mobil, sugerează un nou studiu.