Alergarea influenţează structura şi funcţionarea creierului. Persoanele care fac sport au mai multe sinapse

O cercetare realizată recent la Universitatea Arizona din SUA a demostrat că alergarea poate influenţa structura şi funcţionarea creierului într-un mod similar cu efectul pe care îl are îndeplinirea unor sarcini complexe, precum cântatul la un instrument muzical, potrivit Science Daily.

Cercetătorii au comparat, timp de un an, imaginile creierelor unor tineri alergători obţinute prin RMN, cu cele ale altor persoane de vârste similare care nu făceau sport regulat şi au remarcat o creştere a numărului de conexiuni (sinapse) în mai multe regiuni ale creierului, inclusiv în cortexul prefrontal. Acest cortex este important pentru funcţiile cognitive precum alcătuirea planurilor, luarea deciziilor şi abilitatea de a muta rapid atenţia de la o sarcină la alta, scrie agerpres.ro.

Participanţii la studiu au avut vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, cu un indice corporal asemănător şi aproximativ acelaşi nivel de educaţie.

Studiul a fost publicat în jurnalul „Frontiers in Human Neuroscience“, cercetătorii încercând să înţeleagă mai bine efectul pe care exerciţiile fizice îl are asupra organismului, mai ales în cazul tinerilor.

Ce efect are jocul de golf

„Unul dintre motivele care au dus la această colaborare a fost faptul că în ultimii 15 ani s-a înregistrat o proliferare a studiilor care au demonstrat că activitatea fizică poate avea un impact benefic asupra creierului, însă mare parte dintre aceste lucrări s-au concentrat pe adulţii cu vârstă înaintată'', a explicat David Raichlen, profesor asociat de antropologie şi expert în alergare la Universitatea din Arizona. Acesta a adăugat că aceste aspecte nu au fost studiate şi în cazul tinerilor şi că „este important să înţelegem ce se întâmplă în creier la vârste mai fragede'“.

''Zonele din creierele alergătorilor unde am observat o conectivitate mai mare sunt şi cele care au de suferit pe măsură ce îmbătrânim, astfel că apare întrebarea dacă a fi activ în tinereţe poate fi un lucru benefic şi poate oferi un fel de rezistenţă în faţa efectelor îmbătrânirii şi bolilor'', a spus, la rândul lui, Gene Alexander, , profesor de de fiziologie şi neuroştiinţe.

Studii anterioare au demonstrat că activităţi care necesită un bun control motric, precum cântatul la un instrument muzical, sau pentru care este nevoie de o foarte bună coordonare ochi-mână, cum ar fi jocul de golf, pot avea urmări asupra structurii şi funcţionării creierului. Însă, au fost realizate foarte puţine cercetări în privinţa efectului activităţilor atletice repetitive care nu necesită un control motric atât de precis, precum alergarea. Descoperirea celor doi oameni de ştiinţă sugerează că aceste tipuri de activităţi pot avea un efect similar.