VIDEO Cum ne menţinem creierul „în formă“

Practicarea unui sport, urmarea unei diete echilibrate, respectarea  programului de somn şi lectura încetinesc declinul cognitiv. Stimularea creierului trebuie să devină o obişnuinţă, deoarece este singurul mod prin care putem face faţă volumului mare de informaţii cu care intrăm zilnic în contact.

Eficienţa şi longevitatea neuronilor sunt influenţate de gradul lor de solicitare. Prin urmare, depinde doar de noi să ne menţinem activitatea cerebrală şi, implicit, capacităţile intelectuale cât mai mult timp. Obiceiuri care au un rol esenţial în acest sens sunt acumularea de noi cunoştinţe, precum învăţarea unei limbi străine, dar şi respectarea programului zilnic de somn.

Din păcate, începând cu vârsta de 30 de ani, cele mai multe persoane nu mai sunt interesate să acumuleze informaţii noi (nu-şi mai folosesc creierul în activităţi complexe) şi, inevitabil, această atitudine îşi pune amprenta negativ asupra capacităţii cognitive. „Este dovedit că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, creierul nu mai este doritor să caute soluţii la problemele cotidiene. Aşa se face că neuronii pe care nu-i mai solicităm se pierd", explică cercetătorul în neuroştiinţe Radu Braga de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" din Bucureşti.

Jocurile şi cititul, fitness pentru neuroni

Problemele de memorie care devin inerente pe măsură ce înaintăm în vârstă pot fi întârziate dacă luăm măsuri din vreme. Iar cel mai simplu şi mai eficient mod de stimul are a activităţii creierului este lecturarea zilnică a cel puţin patru-cinci pagini dintr-o carte. Pe termen lung, această activitate are rolul de a facilita transmiterea impulsurilor nervoase între neuroni. În schimb, pentru a stimula memoria de scurtă durată, se poate apela la jocurile de tip Sudoku, rebus ori integrame, care au asupra creierului un efect asemănător exerciţiilor fizice asupra muşchilor.

Mişcarea aduce oxigenul necesar

Un motiv în plus pentru a face mişcare este faptul că aceasta are efecte benefice şi asupra activităţii creierului. Medicul Donald Stuss de la Institutul de Cercetare „Rotman" din To­ronto a observat că persoanele care practică aerobic sunt mai puţin predispuse la probleme legate de memorie. Potrivit specialistului, aerobicul întăreşte sinapsele dintre neuronii aflaţi cu precădere în zonele responsabile cu memorarea şi cu învăţarea. În plus, această formă de activitate fizică ajută la o mai bună oxigenare a creierului.

Omega 3 şi antioxidanţii, indispensabili

O ameninţare permanentă la integritatea creierului sunt radicalii liberi care, pe de o parte, sunt produşi de corp, iar pe de altă parte se formează în urma contactului cu noxele din atmosferă ori cu fumul de ţigară. Creierul poate fi protejat de atacul zilnic al radicalilor liberi printr-o dietă bogată în alimente care conţin antioxidanţi, precum afinele, spanacul, varza, broccoli, kiwi, roşiile şi seminţele de floarea-soarelui. De asemenea, este bine ca membranele celulelor nervoase de la nivel cerebral să fie „hrănite" zilnic cu acizi graşi Omega 3, care stimulează transmiterea impulsului nervos între neuroni. Cele mai bune surse sunt peştele gras (somonul, ma­croul, heringul), seminţele de in, nucile şi soia.

Şapte-opt ore de somn, vitale

Cele şapte-opt ore de somn recomandate de me­dici ar trebui respectate întocmai, deoarece au o contribuţie importantă la buna funcţionare a creierului. În timpul nopţii, principala activitate a creierului este de a transfera informaţiile din memoria de scurtă du­rată, unde sunt stocate pe parcursul zilei, în cea de lungă durată. Însă, pentru ca acest proces să se desfăşoare cât mai corect este important să respectăm orele de culcare şi de trezire, care trebuie să fie aceleaşi în fiecare zi.