VIDEO Fumatul în restaurante sau acasă ne îmbolnăveşte copiii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aparatul respirator al copiilor este mult mai sensibil la noxele din fumul de ţigară decât cel al adulţilor FOTO: Shutterstock
Aparatul respirator al copiilor este mult mai sensibil la noxele din fumul de ţigară decât cel al adulţilor FOTO: Shutterstock

Specialiştii consideră că expunerea copiilor la fum de ţigară de către părinţi este la fel de gravă ca abuzul. Cel mai afectat este aparatul respirator al celor mici, care suferă modificări definitive, atrag atenţia medicii.

Numărul copiilor care nu ajung la vârsta maturităţii din cauza fumatului pasiv este aproape la fel de mare ca acela al copiilor care mor în urma unor accidente, potrivit statisticilor realizate în Statele Unite ale Americii.

Afecţiunile fatale cauzate de expunerea micuţilor la fum de ţigară sunt totuşi destul de rare comparativ cu problemele care nu duc la deces, dar care afectează calitatea întregii vieţi a copilului şi care-i trimit foarte des la medic.

Un raport realizat de Colegiul Regal al Fizicienilor din Marea Britanie despre „Fumatul pasiv şi sănătatea copiilor“ a scos la iveală că doar în Regatul Unit fumatul pasiv determină, în cazul celor mici, 165.000 de episoade de boală, 9.500 de internări în spital, cel puţin 200 de cazuri de meningită bacteriană şi aproximativ 40 de morţi subite, toate într-un singur an.

Toate acestea ar putea fi evitate dacă părinţii ar renunţa să mai fumeze în preajma copiilor şi dacă ar fi feriţi de fumatul în spaţii publice, cum sunt restaurantele, subliniază specialiştii.

Cât de periculos este fumatul pasiv  

La numai câteva minute de la expunerea la fumul de ţigară, în restaurantele sau în barurile în care se fumează (şi în România sunt foarte multe), în cazul adulţilor, „mucoasele nazale, conjunctivale şi cea a traheei se pot irita. O criză de astm poate fi provocată după o expunere de ordinul minutelor. Iar după o expunere mai îndelungată la fumul de ţigară apar efectele cronice. Fiecare organ «rezistă» diferit la fumatul pasiv: plămânul se manifestă mai târziu, pe când efectele asupra pielii sunt aproape imediate“. Un rol important îl joacă şi predispoziţia genetică la anumite boli. Efectele nocive depind şi de frecvenţa expunerii, explică medicul primar pneumolog Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului Naţional „Stop Fumat!“.

În cazul organismului copiilor, efectele sunt şi mai agresive, avertizează specialista.

„Aparatul respirator al unui bebeluş este atât de mic şi de imatur, încât poate fi afectat de un nivel extrem de mic de substanţe toxice. Or, în cazul în care părinţii fumează în casă ori în restaurantele unde se fumează, nivelul de astfel de substanţe este foarte ridicat“, subliniază medicul pneumolog.

Acasă sunt expuşi la cel mai mult fum  

Statisticile arată că nivelul cel mai mare de expunere la substanţele toxice din fumul de ţigară în cazul copiilor se înregistrează acasă, deoarece părinţii continuă să fumeze în casă, de faţă cu cei mici.

Deşi în prezent există pe piaţă o varietate de dispozitive care promit că absorb fumul de ţigară şi că îndepărtează mirosul neplăcut din încăperi, niciunul dintre aceste dispozitive nu îi protejează pe copii de efectele nocive ale fumatului pasiv, spun specialiştii. Singura metodă sigură de a evita afectarea celor mici este renunţarea la fumat a părinţilor în spaţii închise.

Fumatul afectează, de asemenea, şi creierul copiilor, deteriorând pe termen lung procesele cognitive de învăţare şi de memorare.

Afecţiunile respiratorii, principalele consecinţe  

Cele mai frecvente probleme de sănătate la care sunt predispuşi copiii care sunt expuşi de mici la fumul de ţigară sunt infecţiile tractului respirator inferior (bronşite, afecţiuni pulmonare), afecţiunile urechii medii, astmul însoţit de respiraţie dificilă, dar şi meningita.

De fapt, datele statistice arată că micuţii care fumează pasiv prezintă un risc de două ori mai mare de a suferi de bronşită, de pneumonie sau de bronşiolită (blocarea căilor respiratorii).

În plus, capacitatea pulmonară a acestor copii rămâne redusă pe tot parcursul vieţii. De asemenea, unele studii arată că expunerea prelungită a copiilor la fumul de ţigară poate duce şi la instalarea unor forme de cancer cum sunt leucemia şi hepatoblastomul (cancerul hepatic).

Interzicerea fumatului în spaţii publice ar preveni 10.000 de decese premature

Oraşul New York marchează zece ani de la intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spaţii publice, iar impactul asupra sănătăţii este unul major, potrivit primarului Michael Bloomberg. De altfel, specialiştii au estimat beneficiile legii antifumat la 10.000 de vieţi salvate în ultimii zece ani.

Potrivit lui Bloomberg, temerile criticilor că deţinătorii de restaurante şi de baruri vor avea de suferit au fost nejustificate. „Datorită acestei legi, astăzi fumează mai puţini newyorkezi, trăim mai mult, iar industria ospitalităţii este prosperă. Nimeni nu mai duce dorul astăzi restaurantelor şi barurilor pline de fum de ţigară“, a declarat Michael Bloomberg.

Un raport făcut public de departamentul de sănătate al oraşului New York arată că numărul fumătorilor a scăzut la 15% în 2011, de la 21,5% în 2002.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite