VIDEO De ce e bună o repriză consistentă de râs cu prietenii sau chiar singur

„Oferă-i unui om un peşte şi va mânca o zi, dă-i o undiţă şi va bea bere şi va râde cu prietenii o viaţă“, spune o veche zicală. Dacă v-a smuls un zâmbet înseamnă că suntem pe drumul cel bun: râsul şi buna dispoziţie sunt foarte importante pentru sănătatea noastră.

În ultimii ani s-a pus foarte mult accent pe activităţi ca „yoga prin râs“ sau „terapia prin râs“, bazate pe ideea că râsul este benefic, notează „Top10Zen“.

Protejează inima

Inima este un muşchi şi, ca orice alt muşchi din corp, se întăreşte şi funcţionează mai bine atunci când este „lucrat“. Râsul regulat este ca şi cum ţi-ai duce inima la sala de gimnastică: fluxul sanguin va fi mai bun, la fel şi funcţionarea vaselor de sânge, aşadar sângele va fi mai oxigenat. Râsul reduce riscul unui atac de cord şi îţi întăreşte sănătatea inimii.

Atenuează durerile

Un studiu britanic a demonstrat cum doar 15 minute de râs măresc toleranţa la durere ca rezultat al endorfinelor din creier. Aceste endorfine dau naştere unei stări de bine şi „pacientul“ se simte mai calm, iar durerile se reduc. 

O altă cale prin care râsul uşurează durerile este prin tactica de diversiune. Dacă-i spui „pacientului“ o glumă (destul de bună) nu se va mai gândi la durere (măcar pentru puţin timp) De exemplu, pacienţilor cărora li s-au spus glume imediat după operaţie şi înainte de administrarea medicamentelor pentru durere, au perceput durerea mult mai puţin decât pacienţii care nu au beneficiat de umor ca parte a terapiei.

Îmbunătăţeşte calitatea somnului şi reduce insomnia

Organismul nostru are nevoie de somn şi, dacă nu dormim îndeajuns, ne este afectată viaţa, ajungem la stres şi chiar la depresie. Din nefericire, în zilele noastre, presiunea resimţită la serviciu şi chiar în viaţa familială ne afectează somnul, şi aşa ajungem la insomnie.

Cercetările în domeniul somnologiei au confirmat faptul că râsul poate îmbunătăţi ritmul somnului prin relaxarea minţii şi a corpului.

Combate depresia

Râsul atrage eliberarea hormonilor „de bine“ numiţi „endorfine“ şi care ne dau, imediat, o dispoziţie bună. De fapt, un studiu publicat de Organizaţia Internaţională de Geriatrie şi Gerontologie a descoperit că terapia prin râs reduce depresia la pacienţii în vârstă prin inducerea unei stări de bine şi prin îmbunătăţirea relaţiilor sociale.

Este atractiv

Oamenii se simt atraşi de râs şi, dacă noi suntem cei care râdem, devenim mai atractivi. Relaţiile pot fi păstrate proaspete şi fericite cu ajutorul umorului. De fapt, multe dintre divorţuri se înregistrează din cauza unei căsnicii lipsite de umor.

„Lucrează“ organele interne

Ai râs vreodată până să te doară burta? Atunci ştii exact despre ce vorbim. Râsul „de te ţii cu mâinile de burtă“, care te lasă fără respiraţie şi din cauza căruia simţi cum te doare într-o parte face, de fapt, ca organele interne să lucreze mai bine. Diafragma, abdomenul, muşchii respiratori şi faciali, şi chiar umerii sunt exersaţi. Muşchii se relaxează şi te simţi minunat după, iar cel mai bun lucru dintre toate este că nu simţi că ai făcut gimnastică, ci doar ai râs până ţi-au dat lacrimile şi te-ai ţinut cu mâinile de burtă.

Întăreşte sistemul imunitar

Râsul regulat ajută la întărirea sistemului imunitar prin scăderea hormonilor de stres şi prin creşterea anticorpilor cum ar fi celulele T din sânge, spun studiile. Acest lucru ajută la îndepărtarea infecţiilor, la lupta împotriva bolilor cum ar fi răceala banală sau chiar cancerul.

Îmbunătăţeşte creativitatea, memoria şi atenţia

Probabil că ai avut un profesor preferat la şcoală, iar şansele spun că ţi-era printre favoriţi pentru că reuşea să te facă interesat de materia lui, te implica şi chiar te ajuta să înveţi. Mulţi dintre cei mai buni profesori se folosesc de râs pentru a-şi preda lecţiile. Râsul are un impact uriaş asupra memoriei noastre, asupra nivelului de atenţie şi chiar asupra creativităţii.

Te scapă de stres

S-a dovedit, de nenumărate ori, că râsul te scapă de stres. Anumiţi hormoni de stres, cum ar fi cortizonul, dopamina şi adrenalina) sunt reduşi prin râs, făcându-te să te simţi mult mai relaxat timp de aproape o oră. Şi mai bine, hormonii pozitivi, cum sunt endorfinele, cresc.

Are beneficii sociale

Râsul ne leagă de alţi oameni. Dacă vrei să-ţi îmbunătăţeşti substanţial viaţa socială, fii mai amuzant. Nu numai că râsul este contagios, dar ajută la crearea legăturilor dintre oameni şi te scapă de stresul unei situaţii inconfortabile. Cu cât râzi mai mult împreună cu ceilalţi, cu atât vei fi ţinut minte ca o persoană veselă, cu energie pozitivă. Chiar şi relaţiile intime se îmbunătăţesc cu ajutorul râsului.

Citeşte mai multe despre stres şi cum poţi scăpa de el:

Stresul cronic slăbeşte sistemul imunitar

Numeroşi experţi au căzut de acord asupra faptului că perioadele dese de stres intens pot produce mediul perfectpentru a dezvolta diferite boli.

Prin exerciţii, mintea umană poate atinge imposibilul

Creierul este foarte puternic, cu toţii ştim asta, dar mulţi dintre noi nu ştiu de câte lucruri e în stare mintea şi cât de puternică poate deveni prin exerciţii. Antrenamentul creierului, prin repetiţie şi rutină, ne poate face să obţinem lucruri ce altă dată păreau imposibile.

Ce rol joacă stresul atunci când înveţi

Deşi stresul poate afecta negativ funcţiile cognitive, creierul nostru este destul de adaptabil când trebuie să învăţăm sub presiunea stresului.

Spune-mi cum te stresezi ca să-ţi spun ce rişti!

Stresul este cel mai comun lucru care ni se întâmplă zi de zi. Ritmul vieţii moderne şi solicitările zilnice ne afectează pe toţi. Însă nu este întotdeauna nociv. Există tipuri se stres „bun“, care ne ajută să facem faţă situaţiilor ieşite din comun, şi tipul „rău“ sau cronic, care ne menţine într-o stare agitată pe termen lung şi care ne influenţează în mod negativ viaţa.

De ce nu putem fi niciodată complet fericiţi: creierul produce „molecula tristeţii“

„Molecula tristeţii“ este principalul responsabil al stărilor noastre aproape constante în ultima vreme: de stres, anxietate şi de tristeţe, au constatat oamenii de ştiinţă britanici.