Unele boli ale ficatului cresc riscul de infarct la vârste tinere

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Două studii italiene date publicităţii în numărul de luna aceasta al „Revistei Asociaţiei Americane pentru Studiul Bolilor Hepatice“ au scos la iveală faptul că atât fibroza hepatică severă, cât şi ficatul gras duc la ateroscleroză timpurie.

Fibrozele severe apărute la bolnavii cu hepatită cronică de tip C cresc riscul de ateroscleroză la vârste tinere, potrivit cercetătorilor italieni de la Universitatea din Palermo. „Descoperirile noastre sugerează că fibroza hepatică severă îi plasează pe bolnavii cu infecţie hepatică cronică de tip C în categoria celor cu risc crescut de ateroscleroză", a declarat medicul Petta, şeful echipei de cercetători.

La această concluzie s-a ajuns în urma observaţiilor pe 174 de persoane infectate cronic cu virusul hepatitic C (genotip 1). Participanţilor la studiu le-a fost măsurat, prin ultrasonografie, gradul de îngroşare a pereţilor arterei carotide. Cercetătorii au constatat formarea unor plăci de aterom la nivelul carotidei a 42% din bolnavii hepatic faţă de doar 23% din participanţii la studiu care nu aveau fibroză hepatică.

Vezi aici ce înseamnă ateroscleroza:

Ei au mai observat că vârsta este un factor independent de fibroza hepatică în formarea plăcilor de aterom la nivelul arterei carotide. Astfel, din rândul persoanelor cu vârsta de 55 de ani sau mai tinere, cu fibroză hepatică în stadiile 0-2, numai 22% prezentau placă de aterom la nivelul carotidei, faţă de 52% din cele cu fibroză în stadiile 3-4. În cazul persoanelor cu vârste de peste 55 de ani, afectarea carotidei nu variază mult indiferent de stadiul fibrozei.

Excesul de grăsimi din ficat migrează în artere

Un alt studiu italian, realizat la Universitatea din Pisa, a scos la iveală că steatoza hepatică („ficatul gras") creşte riscul de a face aterosleroză la vârste tinere. Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de ştiinţă au investigat legătura dintre ateroscleroză şi indicele de ficat gras, un indicator ce se stabileşte în funcţie de indicele de masă corporală (IMC), de circumferinţa taliei, de nivelul trigliceridelor şi de nivelul gama-glutamiltransferaze (o enzimă în principal hepatică).
De altfel, echipa de cercetare condusă de medicul Michaela Kozakova a încercat să afle dacă asocierea dintre un „ficat gras" şi depunerea de aterom pe vase încă de la vârste tinere este şi consecinţa factorilor de risc cardiovascular obişnuiţi sau este determinată doar de factori locali, proveniţi de la nivelul ficatului ori de la nivelul ţesutului adipos.

Află de aici mai multe despre ficatul gras:


Observaţiile s-au făcut pe 1.012 subiecţi care nu sufereau de hipertensiune, de diabet, de boli cardiovasculare, de hepatită cronică, de boli inflamatorii sau neoplazice, care nu aveau un nivel anormal al lipidelor şi nici sindrom metabolic. Chiar şi aşa, 5% din subiecţi prezentau mici plăci de aterom la nivelul carotidei. Ei aveau următoarele caracteristici: indicele de ficat de gras de 60 sau mai mare şi vârsta, presiunea arterială, nivelul colesterolului „rău", nivelul glicemiei, al gama-glutamiltransferazei şi nivelul proteinei C-reactive mai mari decât cele ale celorlalţi subiecţi. Prin excluderea unor factori precum cei de risc cardiovascular, istoricul familial, nivelul transaminazelor sau consumul de alcool, s-a constatat că indicatori în acest sens ar putea fi vârsta, indicele de ficat gras de 60 sau mai mult şi obiceiul de a fuma.

Totuşi, când indicele de ficat gras a fost exclus dintre variabilele care anunţă riscul de ateroscleroză timpurie, nivelul gama-glutiltransferazei. „Studiul nostru a indicat că nivelul gama-glutamiltransferazei ar putea reprezenta legătura dintre ficatul gras şi precocitatea cu care apare ateroscleroza", a concluzionat şeful grupului de cercetători.

Sănătate



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite