Ultravioletele dublează numărul bolilor de piele

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ultravioletele  dublează  numărul  bolilor de piele
Ultravioletele dublează numărul bolilor de piele

Melanomul malign ucide 1.200 de australieni pe an, iar americanii raportează un deces pe oră, în timp ce românii ignoră radiaţiile solare. Neinformaţi, românii nu se feresc de radiaţiile ultraviolete, a căror putere energetică este favorizată de schimbările climatice şi de poluare.

Soarele arde din ce în ce mai rău, canicula încinge mai ales aglomerările urbane, iar ultravioletele ne bombardează fără să prindem de veste. Este de-ajuns să aşteptăm tramvaiul în staţie, fără să ne adăpostim la umbră, ca să încasăm o „porţie“ de ultraviolete, care, pentru unii dintre noi, poate fi fatală. Specialiştii spun deja că, în mijlocul verii, radiaţiile ultraviolete depăşesc, în România, nivelul admis.

Cauzele acestui fenomen sunt schimbările climatice, subţierea stratului de ozon, poluarea şi defrişările. La mare, nivelul radiaţiilor ultraviolete se dublează, pentru că nisipul şi apa reflectă puternic razele soarelui. Dar şi la munte, în zonele neacoperite de păduri, pericolul este prezent, deoarece indicele de radiaţie ultravioletă (UV)  atinge valori extreme.

„Ultravioletele sunt radiaţii de lungime de undă mică şi foarte mică, produse de soare, ce au însă o putere energetică imensă. Sunt invizibile, subţiază stratul de ozon, iar, în lipsa ozonului, pot să pătrundă şi în scoarţa terestră. Atunci când depăşesc valorile-limită, pot să distrugă tot ceea ce înseamnă viaţă“, spune Dumitru Baltă, meteorolog la Administraţia Naţio­nală de Meteorologie (ANM).

Invizibile şi ucigaşe

Invizibile, dar ucigaşe, ultravioletele au creat, cu scurt timp în urmă, o adevărată fobie în mass-media europene, măsurătorile înregistrând valori alarmante în Austria, în Spania sau în Ungaria. La mijlocul lunii iunie, un „nor roşu“ radioactiv a fost „acuzat“ că se plimbă şi pe deasupra României, iar meteorologii au fost certaţi că nu informează populaţia asupra valorilor crescute ale indicelui UV.

Dumitru Baltă susţine că acest „nor roşu“ nu a fost decât o invenţie a jurnaliştilor, deoarece ultravioletele nu pot fi zărite cu ochiul liber. Însă, din 3 iulie, site-ul ANM, www.meteoromania.ro, publică zilnic valorile pe care le atinge indicele UV, care, de regulă, sunt cuprinse între 1 şi 10+. „Cel mai periculos nivel este 10+. De la această valoare, vegetaţia se usucă, iar oamenii încep să aibă probleme grave de sănătate“, mai spune Dumitru Baltă.

„Indicele UV trebuie afişat în locurile publice“

Indicele UV este o estimare internaţională a nivelului radiaţiei ultraviolete la suprafaţa Pământului. Se calculează, pentru a ajuta populaţia să se protejeze de radiaţiile ultraviolete, cu un aparat denumit actinometru. Calculul se face în funcţie de poziţia soarelui şi de gradul de acoperire a cerului cu nori. La amiază, când soarele frige, ultravioletele sunt şi ele mai puternice. Şi nu întotdeauna norii ne apără de radiaţii. Cei subţiri, translucizi, amplifică valorile radiaţiilor, iar ca să ne socotim oarecum la adăpost, cerul trebuie să fie acoperit cu o pătură groasă de nori.

„Valorile atinse de radiaţiile ultraviolete ar trebui afişate zilnic în locurile publice, să le vadă toată lumea, şi prezentate în buletinele meteo din presă. Este foarte important ca oamenii să fie avertizaţi şi, astfel, să se ferească. Pe termen scurt, consecinţele nu se văd, dar pe termen lung impactul puternic al razelor ultraviolete asupra organismului poate fi fatal“, spune Simona Oancea, specialist ANM, Departamentul de Date Satelitare. 

Din cauza lipsei de informare, părinţii îşi trimit copii la ştrand atunci când soarele arde cel mai tare, fără niciun fel de protecţie. De multe ori, puştii se aleg cu arsuri, dau fuga la medic, se vindecă şi se întorc din nou sub soarele fierbinte. Dar cu timpul, îngroaşă cozile de la uşa cabinetelor de dermatologie, iar diagnosticul pus de doctori sună, de multe ori, crunt: stări precanceroase ale pielii sau chiar cancer.

image
image

În România nu există un registru unic al cazurilor de cancer de piele, dar dermatologii se confruntă cu un număr mare de bolnavi.

image


Mihaela Leventer
medic dermatolog

Cum ne ferim de radiaţiile UV

Specialiştii spun că, între orele 11.00 şi 16.00, când indicele UV depăşeşte valoarea de 6, se înregistrează cel mai mare risc. De aceea, trebuie să nu mai umblăm prin soare fără protecţie, să folosim la plajă cremele cu factor de protecţie maxim şi să nu uităm acasă ochelarii de soare.

Ultravioletele trec şi prin apă şi pătrund chiar şi prin geamul autoturismelor sau al clădirilor, dacă acestea nu au filtru de protecţie. Dacă totuşi apar probleme, vizita la medic este obligatorie.

„Depistat în fază incipientă chiar şi melanomul se poate vindeca, iar carcinoamele au un pronostic mai bun. Unele metode de tratament, terapia fotodinamică şi metoda Mohs, sunt costisitoare şi nu sunt acoperite de Casa de Asigurări. În România, se practică metode clasice, care nu pot da însă informaţii despre extinderea tumorală”, susţine Mihaela Leventer.

Cei mai expuşi, agricultorii şi constructorii

Agricultorii şi constructorii sunt cei mai expuşi la radiaţiile UV, iar grupa de vârstă cea mai afectată este cea de peste 50 de ani. Studiile arată că o arsură produsă în copilărie până la vârsta de 35 de ani creşte riscul de cancer cu 75%.

Mihaela Leventer este medic primar dermatolog la o clinică din Capitală şi spune că „în ultimii ani, din cauza reducerii filtrului de ozon, nu mai avem patru anotimpuri, ci două, ca în zonele subtropicale, iar gradul de risc pentru cancerul de piele a crescut considerabil, mai ales că românii au un apetit crescut pentru vacanţele la soare“.

„Pe plan mondial, se consideră că din 1980 până în prezent numărul formelor de cancer de piele s-a dublat.  Temutul melanom malign omoară 1.200 de australieni pe an, iar americanii raportează un deces pe oră, asta după ce campaniile antiultraviolete au redus dramatic incidenţa acestei afecţiu­ni.

În România, situaţia nu este cunoscută cu precizie, pentru că nu există un registru unic al acestor cazuri, dar toţi dermatologii declară că se confruntă cu un număr mare de forme de cancer cutanat“, mai spune
Mihaela Leventer.  

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite