Ulcerul - o boala infectioasa

O bacterie Helicobacter Pylori, poate duce la o inflamatie puternica (gastrita acuta) si la boala ulceroasa. Descoperirea a fost facuta la inceputul anilor '80 de catre doi cercetatori australieni.

O bacterie Helicobacter Pylori, poate duce la o inflamatie puternica (gastrita acuta) si la boala ulceroasa. Descoperirea a fost facuta la inceputul anilor '80 de catre doi cercetatori australieni. Dupa ce au inghitit o cultura de astfel de bacterii provenite din stomac, Warren si Marshal au observat aparitia unei inflamatii puternice in acea zona. "Pe aceste considerente s-au inceput investigatiile pentru stabilirea legaturii intre aceasta bacterie si suferintele stomacului", ne spune conf. dr. Mircea Diculescu, de la Centrul de Gastroenterologie si Hepatologie al Institutului Clinic Fundeni din Bucuresti. "Particularitatea acestei situatii consta in faptul aparent paradoxal ca, desi stomacul secreta acid clorhidric in concentratii capabile sa distruga si cele mai rezistente structuri biologice si aproape orice microb, o bacterie poate nu doar sa-l traverseze, dar chiar sa locuiasca in interiorul lui", a explicat conf. dr. Diculescu. Medicii au constatat ca microbul are un aspect helicoidal si ca traieste aproape de pilor, orificiul prin care stomacul comunica cu duodenul. De aici provine si numele de Helicobacter Pylori. Respectivul microb este "vinovat" in foarte mare masura de aparitia ulcerului duodenal, a ulcerului gastric. De asemenea, bacteria poate predispune, in anumite cazuri, chiar la aparitia cancerului gastric sau a altor tumori la stomac. "Infectia cu Helicobacter Pylori este implicata in patru afectiuni gastrointestinale: ulcerul duodenal, ulcerul gastric, gastrita cronica, precum si in cancerul si in limfomul gastric (MALT). Semnificatia tratamentului acestor infectii inseamna favorizarea cicatrizarii ulcerului, atenuarea sau disparitia recidivelor ulceroase, diminuarea frecventei complicatiilor (in primul rand a hemoragiilor). In perspectiva se urmareste reducerea frecventei cancerului gastric pe gastrita atrofica. In plus, este posibila implicarea tratamentului anti Heliobacter Pylori si in dispepsia nonulceroasa", ne-a mai spus prof. dr. Mircea Diculescu. Acum cativa ani, specialistii au stabilit principiile in ceea ce priveste indicatiile si schemele de tratament in cazul acestei infectii. "Prin eradicarea infectiei cu Helicobacter Pylori se intelege disparitia germenului la patru saptamani, dovedita fie prin examen histopatologic, fie prin culturi sau teste indirecte (ureaza, de exemplu). Rata de eradicare considerata "rezonabila" este de 90 la suta. Prin clearence (curatare) intelegem suprimarea temporara a infectiei cu Helicobacter, aceasta reaparand dupa un timp mai scurt de patru saptamani. Relatia cost-eficienta trebuie judecata prin prisma efectului Helicobacter Pylori ceea ce inseamna vindecarea ulcerului gastric sau duodenal confirmata endoscopic, precum si a gastritei cronice, confirmata prin examen histopatologic", ne-a explicat specialistul de la Institutul Fundeni. Tratamentul are doi timpi: primul fiind timpul terapiei de eradicare si al doilea tinand de terapia de vindecare a leziunilor stomacale (ulcer, gastrita). Terapia se poate face cu unul, doua, trei sau chiar patru medicamente, acestea fiind antisecretorii si anti-Helicobacter Pylori. Un medicament ieftin si eficient care este folosit in terapie este omeran, care are ca substanta activa omeprazolul. "Monoterapia si-a dovedit eficienta minima si riscul mare de a dezvolta rezistenta germenului. Biterapia nu are de obicei rate de eradicare superioare la 60 la suta, iar momentan nici nu se pune problema de a fi aplicat. Terapia cu 3 medicamente pare a fi schema cea mai tentanta ca raport cost-eficienta mediu, multe din aceste scheme ating rate de peste 90 la suta de eradicare. In privinta terapiei cu 4 medicamente este schema cea mai eficace, iar ratele de vindecare se apropie de 100 la suta. In prezent, in Romania, aceasta infectie poate fi diagnosticata fie prin efectuarea unei endoscopii digestive care pune in evidenta prin diverse metode bacteria si care are avantajul detectarii si ulcerului duodenal, adica a "ranii" de pe duoden sau stomac. O alta solutie de stabilire a diagnosticului consta in prelevarea unei probe mici de sange din deget, care poate pune in evidenta prezenta anticorpilor impotriva bacteriei. "Avem posilitatile cele mai moderne de tratament pentru aceasta infectie, dar este contraindicata automedicatia, prezentarea bolnavului la specialist fiind extrem de importanta. Un tratament luat la intamplare (o ampicilina) sau in scheme folosite in "racelile" obisnuite nu fac decat sa sporeasca rezistenta microbului si complica posibilitatile terapeutice. La noi in tara, rata de infectie cu Heliocobacter Pylori este estimata in jur de 70 la suta, a conchis conf. dr. Mircea Diculescu.