Tusea cronică poate fi primul semn al bronhopneumopatiei. Care sunt simptomele bolii şi ce mituri circulă pe seama ei

Tuse care durează mai mult de trei luni indică o suferinţă a plămânilor

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală pulmonară frecventă. În această afecţiune, plămânii şi căile respiratorii – bronşiile – suferă modificări de cele mai multe ori ireversibile.

Persoanele peste 40 de ani care fumează sau au fumat au un risc mai mare de a suferi de BPOC, comparativ cu fumătorii, atrag atenţia medicii pneumologi.

Alte cauze pentru care apare boala sunt iritanţii pulmonari precum praful industrial sau substanţele chimice volatile inhalate perioade lungi de timp; poluarea casnică, dar şi cauzele genetice, atunci când anumite substanţe din organism sunt în deficit.

Semnele bolii nu sunt tot timpul evidente, mai ales dacă boala este la debut, atrage atenţia prof.dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog.

Potrivit acesteia, multe persoane consideră că tuşesc sau respiră mai greu pentru că fumează sau îmătrânesc, însă tusea fumătorului nu este un fenomen normal. Cu cât boala este diagnosticată mai târziu, cu atât este mai greu de tratat.

Semnele BPOC

Respiraţia dificilă care apare la efort fizic. În timp, problema apare la eforturi din ce în ce mai mici. Când boala este avansată dificultatea de a respira este prezentă şi atunci când pacientul nu se mişcă de pe scaun.

Tusea cronică poate fi chiar primul semn de BPOC. Mulţi pacienţi consideră că este semnul unei răceli banale sau al unei afecţiuni respiratorii mai puţin severe.

Prezenţa sputei în cantitate mare. Producţia de mucus este un fenomen normal prin care căile respiratorii sunt ţinute umede. Mucusul acţionează ca un factor de protecţie şi în el se prind ca într-o pânză de păianjen bacterii, particule iritante de fum sau alte tipuri de substanţe de care organismul încercă să se apere prin eliminarea lor.

Respiraţia şuierătoare apare din pricina îngustărilor căilor aeriene – a bronşiilor. Ea arată o afectare a sănătăţii plămânilor.

Senzaţia de apăsare a pieptului apare din cazua efortului de a respira, dar mai ales în legătură cu crizele de tuse.

Oboseala este determinată de faptul că funcţia pulmonară este foarte redusă, iar corpul depune un efort mare pentru a respira.

Culoarea albastră-vineţie a buzelor şi a degetelor este semn că organismul nu primeşte suficient oxigen. Pe măsură ce boala avansează, lipsa oxigenului la nivelul creierului duce la tulburări de dispoziţie şi de memorie, depresie şi frică.

Mituri despre BPOC

BPOC este o boală rară sau puţin severă. Ca şi bolile de inimă, BPOC poate sau nu să se manifeste mult timp, până când devine aproape prea târziu.

Doar fumătorii fac BPOC. Principala cauză a BPOC este fumatul activ sau pasiv. Dar nu toţi pacienţii sunt fumători sau fosti fumători. Poluarea este o altă cauză de apariţie a bolii, inclusiv cea casnică, provenită sin fumul de la soba cu lemne.

BPOC şi astmul sunt aceeaşi boală. Ambele sunt afecţiuni cronice, cu semne asemănătoare, dar tratamente extrem de diferite.

BPOC nu se vindecă, dar se tratează foarte bine. Plămânul distrus nu se mai reface, dar evoluţia poate fi ţinută sub control. Tratamentul constă în medicamente inhalatorii care trebuie administrate zi de zi.