Tot ce trebuie să ştii despre tratamentul care vindecă hepatita C, la Adevărul Live
0
În România, se estimează că numărul bolnavilor infectaţi cu virusul hepatitic C (VHC) şi ciroză este de circa 600.000, ţara noastră plasându-se pe locul cinci într-un top al ţărilor europene la acest capitol. Până în prezent, aproximativ 2.500 de bolnavi au primit un tratament inovator cu şanse foarte mari de reuşită în vindecarea hepatitei C. Când va fi disponibilă această terapie şi celorlalţi pacienţi aflaţi la Adevărul Live.
Începând de la jumătatea lunii decembrie 2015, în România este disponibilă pentru anumite categorii de pacienţi cu hepatită virală C o terapie care vindecă boala. Pentru anul acesta a fost prevăzut în program tratamentul a 5.000 de bolnavi cu un stadiu avansat al bolii de ficat, iar până acum, mai mult de jumătate din ei au urmat terapia.
Care sunt categoriile de bolnavi care se încadrează în acest program? Care a fost rata de succes până acum? Cum funcţionează terapia? Care sunt problemele întâmpinate până acum? De ce sistemul este conceput atât de cinic: se aşteaptă agravarea bolii de ficat pentru a putea beneficia de tratament? Care sunt nemulţumirile pacienţilor?
La toate aceste întrebări aflăm răspunsurile la Adevărul Live, de la invitaţii noştri: Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, şi medicul specialist infecţionist Adrian Marinescu, de la Institutul de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ din Bucureşti.
Principalele idei rezultate în urma discuţiei
Marinela Debu: „Din ce ştim noi de la Casa de Sănătate, în program ar fi peste 4.000 de pacienţi care ar fi primit noul tratament. Despre ei putem spune că au o nouă şansă la viaţă. Aparent, dacă ne uităm pe cifre, lucrurile sunt extraordonare, dar din perspectiva noastră, nu sunt atât de minunate. Pentru că, anul trecut, când s-a introdus această nouă terapie fără interferon ni se spunea că în luna aprilie a lui 2016 vor intra şi pacienţii cu F3. Şi speram că poate, până la sfârşitul anului, vor intra şi cei cu F2. Din păcate, ne apropiem de încheierea acestui program şi nu putem spune că în afară de promisiuni vedem vreo perspectivă“.
„Din punctul nostru de vedere, este o discriminare să-i laşi pe pacienţi să se mai îmbolnăvească puţin pentru a avea o şansă la viaţă. Mai ales că mulţi dintre ei au trecut printr-un tratament cu interferon şi ribavirină, au trecut deja printr-o experienţă şi e clar că se îndreaptă tot spre acest tratament fără interferon“.
Ce înseamnă tratamentul cu interferon-free
Dr. Adrian Marinescu: „Aş porni într-o notă optimistă. Am putea spune că e un tratament care vindecă, un tratament-minune, e logic că, ultimii ani au dus la finalizarea unor studii care au determinat apariţia unor tratamente mai bune şi, dacă ne gândim la rata de succes, la rata de vindecare la pacienţii cu hepatită C – la interferonul standard şansa era de 50%, aceasta înseamnă că din 2 pacienţi, 1 era vindecat şi celălalt, nu . Terapia fără interferon are foarte multe avantaje: o rată de succes de aproape 100%, sunt foarte puţine reacţii adverse. Preţul este mai mare şi este logic să fie aşa“.
„Sigur că ar trebui să-i tratăm toţi pacienţii care au hepatită activă. Faptul că o hepatită e activă nu rezultă din fibroză. Sigur că urgenţa cea mai mare o reprezintă aceia care au fibroza cea mai avansată. Pacienţii cu F4 şi ciroză, în mod cert, trebuie trataţi acum. Pentru că riscul de apariţie a unor complicaţii majore şi de deces este mult mai mare. Totuşi, şi fibroza F3 este foarte aproape de ciroză, iar o fibroză F2 poate să evolueze în timp astfel că un program precum acela de acum ar trebui gândit în mai multe etape“.
„Interferonul-free reprezintă categoric varianta cea mai bună şi, în 2016, şi, din punctul meu de vedere terapia clasică cu interferon nici nu-şi mai are rostul. Chiar dacă tratamentul clasic cu interferon este mai ieftin în primul moment, dacă ne referim la implicaţiile ulterioare la faptul că un pacient urmează terapia clasică şi apoi aşteaptă noul medicament, acest lucru implică nişte costuri. Aceasta înseamnă complicaţii, înseamnă ani, bani, managementul complicaţiilor, iar atunci când tragem linie s-ar putea să ajungem la concluzia că ne trebuie terapia cu interferon-free“.
Marinela Debu: „În ultima conferinţă de presă, prof. Oproiu a dat de înţeles că s-a negociat un preţ bun. De vreme ce s-a întâmplat acest lucru, nu mai are rost să chinui pacientul cu terapia clasică. Sunt foarte mulţi oameni care refuză interferonul ştiind că au această posibilitate. Să-i mai rogi să se chinuie când poţi avea un program etapizat să să dai şansa la viaţă tuturor. Calitatea vieţii e foarte importantă. Nu există un program naţional de hepatită. În lipsa lui niciun neasigurat nu poate intra pe acest tip de tratament, deşi nu vorbim doar de o boală cronică, ci şi de una infecţioasă“.
Cum s-a ajuns la 5.000 de tratamente
Nu există nici program naţional de hepatită şi nici registru naţional.
Dr. Marinescu: „Despre registru naţional s-a vorbit de foarte multe ori în ultimul timp şi nu va trece mult timp până ce se va realiza. Numărul de 5.000 este un calcul estimativ. În România, numărul estimativ al bolnavilor cu hepatită este de 600.000. Numărul celor luaţi în evidenţă şi monitorizaţi este mult mai mic. Nimeni nu ştie necesarul exact de tratamente pentru hepatită C. Pe de altă parte, ar trebui să existe nişte criterii şi dacă ele sunt îndeplinite fiecare pacient cu hepatită C ar trebui să intre în program. Acest program nu ar trebui să fie neapărat pe un număr de luni , ci unul care poate fi accesat când se îndeplinesc criteriile. Este ceea ce se întâmplă la interferonul standard. Acesta aşa funcţiona. Pacientul avea o fibroză, avea o viremie pozitivă, putea să intre în tratamentul cu terapie standard“.
„Paşii următori ai acestui program ar trebui să se întâmple repede. Asta e marea problemă. În cât timp se vor desfăşura“.
Marinel Debu: „Problema este că există pacienţi care, deşi se ştiau în istoric cu F4, în urma analizei făcute pe voucher au ieşit fie F3, fie F2, în unele situaţii. Din păcate. Sunt pacienţi cărora li s-a depistat cu FibroScanul acest F4, acum se face doar Fibromaxul şi aici iarăşi e o discuţie. Pentru că atunci când s-a făcut protocolul terapeutic, noi am spus că ar fi fost normal să rămână şi această analiză pentru depistarea gradului de fibroză, astfel încât medicul curant să decidă. Acum a rămas doar Fibromaxul care, întrucât fiecare pacient e unic, la unii funcţionează, la unii, nu“.
Dr. Marinescu: „În trecut, exista varianta invazivă de depistare a fibrozei – puncţie hepatică. În prezent, sunt doar metode noninvazive: elastografia hepatică – Fibroscan - sau analiza de sânge - Fibromax. Din punctul meu de vedere, poate fi aleasă oricare variantă. Ideal ar fi fost aşa: un medic curant care tratează hepatite să poată prescrie un tratament cu interferon-free fără să fie nevoie de un dosar către Casă. Practic, vine pacientul, ai nişte criterii foarte bine standardizate, ai un istoric de fibroză F4, poţi să-i dai reţetă pe care merge şi o ia din farmacie“.
„Acum, la noi, durează destul de mult până îndeplineşti criteriile. Trebuie să ai un voucher, pe baza lui se demonstrează fibroza de F4, Fibromaxul din laboratorul acreditat. Dacă îndeplineşti toate criteriile şi depui dosarul ai şanse ca pacient să primeşti tratamentul“.
Marinela Debu: „Îmi permit să spun că există multă birocraţie. Sunt doar 11 centre acreditate în toată ţara. La Bucureşti, vin oameni de la sute de km depărtare cre trebuie să-şi plătească transport, cazare. Nu sunt probleme cu voucherele, însă accesul este destul de complicat pentru pacient. Ştiu pacienţi care nu au putut să ajungă să facă testul pentru că nu şi-au permis financiar să treacă prin toate aceste etape. Ar trebui extins programul nu doar la numărul de pacienţi, dar şi al centrelor unde se pot face testele“.
Programul a avut succes până acum. Pacienţii care au urmat 12 săptămâni de tratament s-au vindecat de virus. Trebuie să mai treacă puţin timp ca să vedem răspunsul viral susţinut.
„Efectele adverse sunt foarte puţine pe noul tratament. Nu suportă comparaţie cu terapia cu interferon. Din cei 4.000 de pacienţi care au urmat noul tratament, o parte sunt cu ciroză şi nu ar fi avut niciodată şansa să urmeze tratamentul standard. Practic, tratamentul cu interferon-free constă în 3 reţete prescrise de medic , se face o evaluare în momentul iniţial când se şi depune dosarul, la 8 zile de la iniţiere ar trebui făcute nişte analize de control , apoi la o lună de la începerea tratamentului să se facă şi viremia, la terminare se face o evaluare şi la încă 12 săptămâni după terminarea tratamentului“.
„Dacă elimini virusul nu vor exista noi pacienţi , iar, în timp, se poate ajunge şi la eradicare. Tratamentul este unul antiviral, boala de ficat rămâne. Omorâm virusul şi nu agravăm starea ficatului. Modificările care s-au întâmplat la nivelul ficatului sunt destul de puţin reversibile. De la fibroză F4 nu vei ajunge la F1“.
„Cu cât fibroza e mai mare, independent de virus, riscul de a apărea complicaţii de-a lungul vieţii e mai mare. Şi complicaţii care să ajungă la deces. Ideal ar fi să pot trata pacientul care are fibroză mică cu activitate mare, ca să nu ajungă la fibroză mare“.
Ce înseamnă un pacient cu F3
„Un pacient cu F3 este pe o punte în mişcare. Dacă merge înainte ajunge la F4 şi nu mai e nici în punctul iniţial cu fibroză mică. E un pacient căruia îi spui: ai un grad de fibroză foarte înalt, dar nu eşti încă cirotic. E greu de spus în câţi ani ajunge un pacient de la F3 la F4. Dacă ajunge la F4 e clar că speranţa lui de viaţă a scăzut, iar riscul complicaţiilor e mare. Nu e obligatoriu ca un pacient cu F3 să ajungă la F4. Poate să apară un cancer şi la F3.
Dacă un pacient are în istoric F4 , iar la Fibromax iese F3 medicul poate ataşa dovezile la dosar şi înainta dosarul pentru ca pacientul să primească noul tratament. Dacă pacientul nu găseşte înţelegere la medic, îl poate schimba.
Se încarcă comentariile...
