Tot ce trebuie să ştii despre gastrită

Senzaţia de disconfort de la nivelul stomacului, arsurile, digestia dificilă, balonările, însoţite după masă de stări de greaţă sunt semnele unei posibile gastrite hiperacide. Iar primăvara este sezonul propice (re)apariţiei unor astfel de crize.

Pe înţelesul tuturor, gastrita reprezintă inflamaţia mucoasei care protejează peretele stomacului. Este bine să ştii să diferenţiezi gastrita acută de cea cronică: forma acută se manifestă brusc, în timp ce forma cronică evoluează lent, pe parcursul mai multor ani.

Cauze diferite în funcţie de tipul gastritei

Administrarea pe termen lung de medicamente precum aspirina sau alte antiinflamatoare provoacă iritaţii şi inflamaţii la nivelul mucoaselor. Abuzul de alcool, consumul de alimente acide, alergiile alimentare, stresul, radioterapia, operaţiile chirurgicale sau traumatismele sunt alte cauze pentru apariţia gastritei acute.

În cazul gastritei cronice, manifestările sunt mai puternice: la nivelul mucoasei gastrice pot apărea leziuni inflamatorii mai răspândite şi mai severe. Gastrita cronică poate persista o bună perioadă de timp fără simptome majore, doar pierderea apetitului.

Aceasta apare cu precădere la persoanele care suferă de reflux gastroesofagian sau de ciroză. Gastrita poate fi şi o consecinţă a infecţiei cu bacteria Helicobacter pylori sau a bolii Biermer (anemie cauzată de o absorbţie deficitară a vitaminei B12 la nivelul stomacului, mai frecvent întâlnită la femeile între 40 şi 55 de ani decât la bărbaţi).

Pentru depistarea afecţiunii Biermer este necesară efectuarea testului Schilling. Acesta constă în administrarea pe cale orală a vitaminei B12, apoi în măsurarea cantităţii acesteia în urină.

Endoscopia, cea mai precisă investigaţie

Principalul examen pentru diag­nosticarea gastritei îl reprezintă endoscopia. Prin această metodă, sunt vizualizate pe un monitor  mucoasa, esofagul, stomacul şi duodenul, cu ajutorul unor fibre optice introduse pe gură printr-un tub flexibil subţire. Pentru determinarea cauzei inflamaţiei se poate face şi biopsie, ceea ce înseamnă prelevarea ţesutului şi expunerea lui la microscop.

Regim dietetic, antiacide şi antibiotice

După diagnosticarea bolii, se impune regim dietetic, însoţit de administrarea medicamentelor antiacide. De asemenea, medicul poate recomanda spălături stomacale, în situaţia gastritei toxice sau alergice. Pentru gastrita cronică sunt indicate  medicamente care au rolul de a neutraliza acizii din stomac şi de a cicatriza ulceraţiile. Se recomandă şi antibiotice, dacă afecţiunea a apărut în urma infecţiei cu bacteria Helicobacter pylori. Adesea sunt indicate şi injecţiile cu vitamina B12 şi suplimentele cu fier.

Afecţiunea poate apărea şi pe fond nervos, după o perioadă în care te-ai stresat intens.

Infecţia bacteriană afectează peste 50 la sută din populaţie

Două treimi din populaţia mondială prezintă infecţia cu bacteria Helicobacter pylori, iar în 70 la sută din aceste cazuri aceasta este asimptomatică. De asemenea, bacteria este răspunzătoare pentru 80 la sută din cazurile de ulcer gastroduodenal şi este principalul factor responsabil de apariţia cancerului de stomac. Pentru evidenţierea prezenţei acestei bacterii în organism, este necesar un test sanguin. 

Poate duce la anemie

Se întâmplă uneori ca mucoasa stomacului, foarte iritată, să sângereze şi să provoace hemoragii digestive, manifestate prin vărsături cu sânge. Episoadele slabe de hemoragie, dacă sunt regulate şi de durată, pot duce la anemie.

Atenţie!
Tratamentul se face numai pe bază de prescripţie medicală.

Specialistul nostru
Dr. Carol Stanciu
medic primar gastroenterologie
preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie

Inflamaţia mucoasei gastrice nu se stabileşte clinic (adică pe simptome, care sunt nespecifice), ci numai endoscopic şi prin biopsie a mucoasei gastrice. Prevalenţa exactă a acestei afecţiuni nu se cunoaşte, deoarece mulţi bolnavi sunt asimptomatici sau nu se prezintă la doctor.

Oricum, este o afecţiune frecvent întâlnită, iar prevalenţa creşte odată cu înaintarea în vârstă, ajungân­du-se ca peste jumătate din populaţia cu vârsta de peste 60 de ani să prezinte gastrită de diferite grade.

În ceea ce priveşte cauzele, acestea sunt: exogene (agresiuni alimentare de tipul condimentelor iritante, alimentelor reci sau fierbinţi, aditivilor alimentari, medicamente de tipul antiinflamatoarelor steroidiene şi nonsteroidiene, antibiotice şi citostatice, alcool, fumat, infecţii bacteriene de tipul Helicobacter pylori) şi endogene (ulcer gastric şi duodenal, operaţie în zona stomacului, diabet zaharat etc).