Topul celor mai frecvente tulburări psihice la români

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ultimele studii, dinaintea pandemiei, indicau că 1 din 4 români suferă de o tulburare psihică. În clasamentele europene, ne situăm pe locuri fruntaşe şi e imposibil să nu legăm acest status colectiv de aspecte care ţin de cultură, de educaţie, de lipsa implicării societăţii în oferirea de soluţii şi sprijinul pacientului sau al clientului.

Pentru perioada prezentă, cercetările sunt în derulare, într-o vreme a distanţării fizice, avem premise care ne vorbesc despre amplificarea cel puţin a unora dintre aceste tulburări psihice.

Graniţa între echilibru şi patologie

Există emoţii negative sănătoase pe care le primim şi le procesăm şi ele pot reprezenta chiar o nevoie a unui echilibru personal. Stările de tristeţe, gândurile care cuprind îngrijorări şi preocupări, chiar şi scenariile cu caracter negativ sunt în regulă cât timp le monitorizăm frecvenţa şi intensitatea şi nu le lăsăm să alunece în extreme.

Când ne dăm seama că trecem de partea patologiei, a tulburării, şi sunt motive să luăm măsuri fie pentru noi, fie pentru cei din jurul nostru? Clinic, atunci când observăm şi însumăm criteriile apartenente tulburării, din fotoliul de observator, atunci când mintea ne spune intens că „ceva” începe să nu fie bine cu noi.

Sănătatea psihică nu a reprezentat o temă centrală pentru structurile de conducere ale societăţii româneşti, nu a avut parte de prioritizare, astfel încât a rămas un tabu al vremurilor actuale, tabu spre care, de cele mai multe ori, nu ne aruncăm privirea, nu întindem mâna de ajutor. Statisticile actuale nu ne oferă date suficiente privind numărul persoanelor cu tulburări psihologice, întrucât există o mare parte care nu se află în nicio evidenţă medicală.

Cele mai frecvente probleme, tulburări psihice ale românilor sunt următoarele:

- depresia,

- tulburarea bipolară,

- schizofrenia,

- anxietatea,

- atacurile de panică,

- insomnia.

În mare parte, acestea ne afectează indiferent de categoria de vârstă, atât copiii confruntându-se, spre exemplu, cu anxietate şi insomnii, cât şi persoanele vârstnice la care se poate adăuga depresia.

Cifrele actuale arată că 20% dintre români suferă de tulburări psihice.

DEPRESIA. Cauzele depresiei

În contextual actual, cele mai întâlnite sunt depresiile legate de pierderea locului de muncă, de neajunsurile financiare, faliment ori abandonarea unor proiecte. Depresia poate să apară brusc, fără semnale luminoase care să te facă să îţi imaginezi prin ce stări vei trece, ori se poate instala insidios.

Există, desigur, factori declanşatori pe care putem pune lupa. Schimbările majore de viaţă, problemele legate de relaţii, (tensiune, despărţire, divorţ), pierderea unei persoane dragi, schimbările survenite după naştere, sunt câteva situaţii frecvente pentru activarea iniţial a unei stări depresive, care mai apoi să ia forma unei tulburări.

În creier apare un deficit de substanţe din care fac parte dopamina, norepinefrina şi serotonina.

DEPRESIA. Simptomele depresiei

Simptomele acestei tulburări psihice variază de la o persoană la altă, însă e din nou important să menţinem focusul pe intensitatea unor anumite stări, să monitorizăm timpul de expunere la gânduri prăpăstioase, să ne scanăm minţile şi acţiunile.

Dacă în cea mai mare parte a zilei, în aproximativ ultimele două săptămâni au existat stări de vid interior, de goliciune, de tristeţe, sentimente de deznădejde sau  vinovăţie, tulburări ale somnului,  dezechilibre alimentare, avem câteva dintre criteriile care trag un semnal de alarmă şi ne indică o formă de depresie.

Dincolo de contactarea unui specialist, o premisă de o importanţă colosală este necesitatea unui cadru social care să valideze, încurajeze şi conţină starea persoanei cu depresie.

Soluţii şi resurse pentru combaterea depresiei

Medicamentele, terapia şi tehnicile de coping la domiciliu (exerciţiile de gestionare a stărilor) pot face toate simptomele mai uşor de gestionat. Mixul antidepresivelor cu psihoterapia funcţionează mai bine decât orice alt tratament.

TULBURAREA BIPOLARĂ - cauze

Tulburarea bipolară este o afecţiune psihică cu manifestări alternative ale depresiei şi accentelor de manie, cu episode maniacale sau hipomaniacale, o formă de fluctuaţie continuă a stărilor de entuziasm, tristeţe, euforie, durere.

Cauzele tulburării bipolare au la bază factorii biologici, afectarea neurotransmiţătorilor, dereglările hormonale, tulburări ale sistemului imunitar sau chiar modificări ale funcţionalităţii  creierului.

Din punct de vedere genetic, există o incidenţă cu risc de boală de 10-25 la sută dacă unul dintre părinţi are o tulburare afectivă.

Simptomele tulburării bipolare

Simptomele tulburării bipolare vizează în primul rând schimbarea dispoziţiei, de la euforie la iritabilitate, pacientul prezintă o stimă de sine exagerată şi se confruntă cu fugă de idei - suprapunerea gândurilor.

În cadrul acestei tulburări psihice există derapaje comportamentale, cel afectat se implică în activităţi care produc punctual plăcere însă fără să ia în seamă consecinţele neplăcute. Poate avea idei delirante şi incapacitatea de a funcţiona firesc.

Riscurile unui pacient diagnosticat cu tulburare bipolară sunt să îşi piardă locul de muncă, să fie exclus din cercuri sociale sau abandonat de membri familiei.

Soluţii pentru tratarea tulburării bipolare

Nevoia imediată este de o schemă de tratament adecvată cu medicamente specifice şi începerea unei proces psihoterapeutic.

Tratamentul este în primul rând orientat către garantarea propriei siguranţe. Când apare ideaţia psihotică şi se dezvoltă incapacitatea de a fi autonom este necesară invariabil spitalizarea.

ANXIETATEA. Simptomele anxietăţii

Când îngrijorările cotidiene se transformă într-un stil de viaţă şi afectează activităţile zilnice, viaţa profesională, viaţa personală, putem vorbi despre anxietate generalizată. În multe dintre cazuri, anxietatea însoţeşte depresia, problemele alimentare sau de somn, ori abuzul de substanţe.

Starea permanentă de îngrijorare şi agitaţie alături de dificultatea de a te concentra pe anumite sarcini reprezintă întâiul etalon pentru a verifica cum stai cu anxietatea.

Oboseala constantă e redată de consumul neîntrerupt de energie când te poziţionezi deschis spre pleiada de gânduri sabotoare pe care ţi le oferă mintea. Anticipezi scenarii negative în cele mai multe dintre situaţii.

Anxietatea atrage după sine tulburări somatice cum ar fi nodul în gât, tensiunea musculară, migrenele, simptome gastrointestinale.

Cauzele anxietăţii

Cauzele anxietăţii vin de pe mai multe fronturi. Istoricul familial în care un părinte a manifestat forme de neuroticism ori anxietate se transferă mai departe, lasă loc formării unui tipar în baza unor comportamente învăţate în copilărie.

Factorii de mediu pot predispune şi ei, întrucât situaţiile care nu sunt procesate în manieră sănătoasă, revin sistematic asupra noastră.

Distorsiunile negative au un rol major în cadrul anxietăţii. De exemplu „Dacă am învăţat să catastrofizez orice posibilă situaţie, ori să filtrez doar răul din evenimentele cotidine, devine copleşitor să dezvăţ mintea de multa maculatură a gândurilor”.

Intervine o nevoie a îngrijorării şi este menţinută de gânduri precum: „Dacă nu mă îngrijorez, sigur se va întâmpla ceva negativ şi nu o să fiu în control, nu o să fac faţă.”

Soluţii în combaterea anxietăţii

În anxietate, se păstrează formula magică dintre medicaţie şi psihoterapie. În funcţie de complexitatea acestei tulburări psihice, este întocmit un plan de reducere a stresului şi creşterea calităţii vieţii.

Continuarea articolului, aici

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite