Terapia genică, o soluţie pentru diabet
0
Diabetul ar putea fi tratat cu succes cu ajutorul unui tratament care să intervină asupra genei care produce rezistenţa la insulină. Cea mai nouă descoperire în materie de gene implicate în apariţia diabetului este IRS1. Spre deosebire de cele descoperite până acum, aceasta nu influenţează cantitatea de insulină produsă de pancreas, ci felul în care corpul foloseşte acest hormon.
Când gena funcţionează normal, organismul este ferit de rezistenţa la insulină, un simptom ce reprezintă primul pas spre diabetul de tip II, alături de reducerea cantităţii de insulină produsă de pancreas.
Când gena este „defectă", consecinţa este prezenţa unei cantităţi prea mari de glucoză în sânge, care nu mai poate fi transformată în energie, fiindcă organismul nu mai foloseşte eficient acest hormon.
O mutaţie afectează activitatea genei
Cercetătorii au descoperit faptul că vina pentru activitatea proastă a genei IRS1 este o mutaţie care se produce la nivelul unei singure secvenţe a ADN-ului. Interesant este că, deşi modificarea este foarte mică, efectul constă în reducerea activităţii normale a genei cu 40 la sută.
Reglează nivelul glucozei
Gena „rezistenţei" este prima din interiorul celulelor care se activează atunci când începe producţia de insulină. Ea este cea care spune celulelor că glucoza este prezentă în sânge şi că trebuie consumată. Dacă ea este „defectă", întregul proces este perturbat, iar glucoza circulă în sânge fără să fie folosită.
Cum se face tratamentul?
Terapia genică presupune corectarea bagajului genetic, de aceea este nevoie ca genele „corectoare" să pătrundă în ADN-ul celular. Acest lucru se face prin introducerea genelor bune în celulele pacientului, prelevate din sânge şi reinjectate, sau prin intermediul unor virusuri care duc genele în corp.
Premieră în România
Singura aplicaţie a terapiei genice în România se referă la tratarea piciorului ateriopatic, o afecţiune ce poate apărea ca o complicaţie a diabetului. În cazul acestei boli, genele introduse în corp prin injectare refac vascularizaţia şi implicit, hrănirea cu oxigen şi cu nutrienţi a ţesuturilor pentru a bloca necroza. Costul injectării cu genele ce refac ţesuturile este de
100 RON.
Defectele pot fi corectate
Savanţii care au descoperit gena IRS1 sunt de părere că o soluţie pentru tratarea diabetului ar fi inactivarea genelor mutante. Ulterior, ele pot fi înlocuite cu altele care funcţionează normal. O altă soluţie ar fi dinamizarea activităţii genei IRS1, atunci când aceasta lucrează la capacitate redusă, astfel încât ea să îşi îndeplinească în mod corect rolul în organism.
Specialistul nostru
Dr. Andrei Anghel
şeful Catedrei de Biochimie a UMF „Victor Babeş" din Timişoara
Terapia genică a fost introdusă în România în anul 2005, iar studiul clinic în care a fost aplicată a urmărit tratarea piciorului ateriopatic, complicaţie ce apare şi în diabet sub numele de „picior diabetic", iar genele folosite refac vascularizaţia.
Concret, s-au introdus, prin injectare intramusculară la nivelul piciorului bolnav genele VEGF (factorul de creştere al endoteliului vascular) şi HGF (factorul de creştere hepatic), pentru a induce dezvoltarea unei noi reţele de vase sanguine, ce vor hrăni ţesuturile piciorului bolnav.
Deocamdată, protocoalele de tratament permit aplicarea terapiei genice doar în stadiile premergătoare amputaţiei, nu mai devreme.
Ştiai că...
... până acum au fost descoperite nouă gene implicate în apariţia diabetului?
Se încarcă comentariile...
