Terapia de după un atac cerebral, esenţială

Terapia de după un atac cerebral, esenţială

Diagnosticul de AVC se pune pe baza tomografiei cerebrale computerizate

Prevenţia secundară constă în administrarea de anticoagulante, antihipertensive şi de medicamente anticolesterol pentru tot restul vieţii. La una din 12 persoane, AVC-ul (accident vascular cerebral) recidivează, iar în aceste cazuri, una din patru decedează. Însă tratamentul corect scade riscul de recidivă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 15 milioane de persoane suferă anual un accident vascular cerebral. Dintre acestea, o treime mor, iar o treime rămân cu dizabilităţi permanente. La originea bolii stau ateroscleroza, hipertensiunea arterială, dislipidemiile şi diabetul zaharat. „România ocupă locul al doilea la nivel mondial în ceea ce priveşte mortalitatea prin AVC. Acest lucru se întâmplă pentru că, pe de o parte, factorii de risc nu sunt preveniţi şi trataţi suficient în ţara noastră. Pe de altă parte, persoanele cu AVC nu urmează un tratament corect de prevenţie secundară", subliniază prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie şi medic primar la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.

Riscul de recidivă, foarte mare

Apariţia unei astfel de probleme este un semnal de alarmă ce indică o suferinţă generalizată a vaselor din organism. De aceea, specialiştii spun, de obicei, că primul AVC este doar „începutul" unei serii de probleme vasculare. „Potrivit studiilor ştiinţifice internaţionale, o persoană care a avut un accident vascular cerebral are un risc de 9 ori mai mare să facă alte AVC-uri, de 4-5 ori mai mare să facă un infarct miocardic şi de 3-4 ori mai mare să facă un accident ischemic la membrele inferioare. Iar un tratament de prevenţie secundară corect şi constant scade aceste riscuri în medie cu peste 30% faţă de cazul pacienţilor care nu urmează un tratament corect", subliniază prof. dr. Ovidiu Băjenaru.

Schema terapeutică este stabilită de neurolog

80-90% din accidentele vasculare cerebrale sunt de natură ischemică, consecinţa blocării (astupării) unei artere cerebrale, iar 10-20%  sunt de tip hemoragic, ca urmare a ruperii vasului. Diferenţa se face cu ajutorul tomografiei cerebrale computerizate realizată în departamentul de urgenţe. Ambele tipuri de AVC au însă cauze comune, ce acţionează insidios la orice nivel al corpului. De exemplu, hipertensiunea arterială stă la originea a 80% din aceste accidente.

Schema de tratament pentru prevenţie secundară se stabileşte de către medicul neurolog, după ce acesta evaluează întregul organism al pacientului. Conform ghidurilor de practică medicală ale Societăţii de Neurologie din România, realizate în concordanţă cu Ghidurile similare ale Federaţiei Societăţilor Europene de Neurologie şi ale Academiei Americane de Neurologie, aceste scheme conţin un medicament antihipertensiv, un antiagregant (cel mai accesibil şi cunoscut este aspirina), un anticoagulant oral, şi, de la caz la caz, şi un medicament anticolesterol, dacă analizele indică faptul că pacientul are valorile colesterolului crescute. Pacienţii care suferă de boli cronice precum diabetul zaharat sau fibrilaţia atrială, factori de risc pentru AVC, vor continua tratamentul pentru aceste afecţiuni.

În plus, în cazul pacienţilor tineri, stabili, se încearcă tratamentul de reperfuzie prin arteriografie şi extracţie mecanică a trombului, dacă acesta este localizat extracranian, pe artera carotidă. Această tehnică se realizează şi în România.

Accidentul ischemic tranzitoriu, ignorat

Tratament de prevenţie secundară trebuie să primească şi persoanele care suferă de accidente ischemice tranzitorii (AIT). Acestea sunt evenimente vasculare de mai mică amploare, cu simptome care durează aproximativ 24 de ore, (de exemplu, dificultatea da a pronunţa cuvintele, de a strânge pumnul), care dispar spontan, parţial sau total. Ele sunt frecvent ignorate de familie sau sunt puse doar pe seama vârstei înaintate. Aproximativ unul din 10 pacienţi cu AIT vor suferi un AVC în următoarele trei luni.

Demenţa, semnal de alarmă

Modificările de personalitate şi pierderile de memorie pot fi manifestările unei demenţe de tip vascular sau mixt (vascular + Alzheimer), consecinţă a unui AVC sau a unor AIT ignorate. Tratamentul de prevenţie secundară a bolii vasculare încetineşte şi evoluţia demenţei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările