Tehnologia ARN mesager ar putea schimba lumea. Este testată în cancere, boli infecţioase şi hipertensiune
0
ARN-ul mesager, tehnologia care stă la baza vaccinurilor anti-COVID de la Pfizer-BioNTech şi Moderna, este deja testat în alte boli infecţioase: gripă, malarie, rabie, HIV şi altele. Ne putem aştepta ca vaccinuri existente cum sunt cele antigripale să fie înlocuite cu unele de tip ARN mesager.
Tehnologia are şanse mari să fie eficientă şi în tratarea cancerului. Dacă nu ne confruntam cu această pandemie, am fi avut de aşteptat mulţi ani până când lumea ştiinţifică reuşea să-i demonstreze eficienţa.
În 1985, când a plecat din Ungaria comunistă împreună cu soţul şi fiica în vârstă de 2 ani, Katalin Karikó nu avea nici telefon, nici card de credit şi nu cunoştea pe nimeni la destinaţie, în Statele Unite. Urma să ocupe o poziţie postdoctorală la Universitatea Temple, din Philadelphia, şi a plecat din ţara natală cu doar 900 de lire sterline ascunse în ursuleţul de pluş al fiicei. În Ungaria, îi era permis să schimbe doar 100 de dolari, iar restul banilor i-a obţinut prin vânzarea maşinii familiei pe piaţa neagră. „A fost un bilet doar dus”, spunea Karikó pentru Business Insider, care i-a publicat povestea impresionantă de viaţă.
Un vis care a distrus cariere şi a falimentat companii
Două decenii mai târziu, biochimista Katalin Karikó a făcut o descoperire care a pus bazele uneia dintre cele mai mari realizări ale ştiinţei moderne: vaccinurile pe bază de ARN mesager. Drumul până aici a fost însă foarte greu pentru ea.
În 1990, Karikó era profesor şi cercetător la Universitatea din Pennsylvania când a făcut prima cerere de finanţare pentru cercetarea terapiei pe bază de ARN mesager. Din acel moment, şi-a dedicat întreaga carieră acestei tehnologii despre care avea convingerea încă de pe atunci că va revoluţiona medicina. Ani la rând, cererile de finanţare i-au fost respinse, una după alta.
În 1995, a fost retrogradată din funcţia pe care o deţinea la Universitatea din Pennsylvania. În aceeaşi perioadă, a fost diagnosticată cu cancer şi tot atunci, soţul ei a fost reţinut în Ungaria vreme de 6 luni din cauza unei probleme cu viza. Chiar şi aşa, zi de zi, de la 6 dimineaţa, uneori şi în weekenduri sau de sărbători, Karikó a continuat să studieze tehnologia ARNm. „Din afară părea o nebunie, dar am fost fericită în laborator”, povesteşte ea.
Karikó a primit patentul pentru tehnica de obţinere a ARNm, dar Universitatea din Pennsylvania a vândut dreptul de proprietate intelectuală pe care îl deţinea asupra ei. Atunci a ajuns la concluzia că nu-şi va putea folosi experienţa aici, aşa că, în 2013, a decis să se alăture unui start-up care nu avea nici măcar o adresă web pe atunci: BioNTech, compania germană de biotehnologie care a dezvoltat în 2020 un vaccin împotriva COVID-19 alături de gigantul farmaceutic Pfizer.
După mai bine de 40 de ani dedicaţi dezvoltării tehnologiei ARN mesager, Karikó, în vârstă de 65 de ani acum, este vicepreşedinte senior al BioNTech. Ca ea au fost şi alţi cercetători care şi-au riscat cariera doar pentru a demonstra că tehnologia ARN mesager are o utilitate. În toţi aceşti ani, comunitatea ştiinţifică i-a privit cu foarte mult scepticism, iar o parte dintre companiile care au mizat pe această inovaţie au ajuns în pragul falimentului.
,,Era greu de crezut că un ARN mesager, care e o moleculă extraordinar de fragilă, poate să ajungă să fie introdusă în celule, să fie recunoscută de ribozomi şi să dea naştere unor proteine. De aceea, proiectele de cercetare în această direcţie nu primeau finanţări. În SUA, dacă eşti cercetător şi nu ai proiecte finanţate, companiile renunţă la tine, lucru care s-a întâmplat şi cu Katalin Karikó. Toţi cei care au lucrat în astfel de start-up-uri au nişte poveşti foarte interesante”, ne-a spus profesorul universitar doctor Simona Ruţă, şef al disciplinei de Virusologie şi Prorector pentru cercetare ştiinţifică al Universităţii de Medicină şi Farmacie ,,Carol Davila” din Bucureşti.
Ce este tehnologia ARN mesager
ARN mesager părea atunci o tehnologie imposibil de pus în practică şi o bună parte din comunitatea ştiinţifică o privea cu scepticism. Paradoxal, interesul pentru cercetarea ei creştea de la un an la altul.
Motivul: se bazează pe un principiu foarte frumos, ispititor pentru oamenii de ştiinţă, şi anume că cea mai bună ,,fabrică” de medicamente este propriul nostru corp. Explicăm ce este această tehnologie ARN mesager împreună cu prof. dr. Simona Ruţă, care desfăşoară activităţi de cercetare la Institutul de Virusologie ,,Ştefan S. Nicolau” din Bucureşti, unde este şeful departamentului Viroze emergente.
În celulele noastre există nişte ,,fabrici” de proteine care se numesc ribozomi - cunoscuţi datorită biologului George Emil Palade, singurul român laureat al Premiului Nobel pentru Medicină. Palade a descris structura acestor ,,fabrici” care sintetizează proteine celulare. Aceste proteine stau la baza noilor celule care sunt produse în organism şi a tuturor mediatorilor imunităţii, dar şi a altor procese, precum coagularea sângelui şi regenerarea ţesuturilor.
,,Practic, toate procesele metabolice importante din corpul nostru au nevoie de proteine şi noi ne fabricăm singuri aceste proteine. Le fabricăm după un set de instrucţiuni genetice, iar acest set este ARN-ul mesager. El se sintetizează de milioane de ori în cursul vieţii noastre pentru a genera noi şi noi proteine”, explică specialistul.
Prin această tehnologie inovatoare pot fi introduse în organism molecule sintetice de ARN mesager care oferă instrucţiuni pentru fabricarea unei proteine virale. Proteina astfel obţinută devine un ,,antrenor” al sistemului imun. Ca să poată să recunoască şi să neutralizeze eficient un virus sau orice alt patogen, sistemul imun are nevoie de un antrenament, de o ,,marionetă” cu care să se obişnuiască, să înveţe cum să recunoască agresorul şi să ştie cum să-l neutralizeze eficient.
,,Asta furnizează vaccinurile bazate pe ARN mesager: setul de instrucţiuni genetice care merge către ribozomi, care fabrică proteine. În loc să fabrice proteine celulare, fabrică proteine virale în acelaşi mod în care o fac şi proteinele din celula noastră”, detaliază profesorul Simona Ruţă. Ulterior, aceste proteine virale vor deveni «antrenorul» pentru limfocitele B care sintetizează anticorpi şi pentru limfocitele T care învaţă cum să distrugă celule potenţial infectate cu un virus.
Provocările tehnologiei ARN mesager
La începuturile sale, problema acestei tehnologii era că ARN-ul mesager sintetic nu trecea de mecanismele noastre de apărare. El era degradat de celulele imunitare înainte de a produce un efect. Aici a venit cu a sa contribuţie Katalin Karikó, cu o idee pe care unii cercetători o consideră demnă de un Premiu Nobel. Împreună cu imunologul american Drew Weissman, ea a reuşit să ,,strecoare” ARN-ul mesager sintetic în organism.
Se încarcă comentariile...
