Suntem ceasornicarii propriului ceas biologic
0
Știai că organismul este prevăzut cu un așa-numit ceas intern care ne ajută să fim în formă în timpul zilei și să ne odihnim în timpul nopții? Deşi factorii externi îl pot deregla în orice moment, depinde doar de noi să-l menţinem în condiţii optime de funcţionare.
Ceasul biologic controlează ritmul circadian, un ciclu de aproximativ 24 de ore, care influenţează procesele fiziologice şi, implicit, pe cele mentale și de comportament. Printre acestea se numără ciclul somn-veghe, apetitul alimentar, capacitatea de concentrare, forma fizică sau apetitul sexual.
În plus, peste 15 la sută din gene sunt controlate de ritmul circadian. Acesta este coordonat de creier prin intermediul unor grupuri neuronale localizate în nucleul suprachiasmatic de la nivelul hipotalamusului (o structură aflată la baza creierului). Deoarece este condiţionat genetic, nu se poate regla decât singur, însă este influenţat de lumină (tractul retinohipotalamic leagă căile vizuale de hipotalamus) şi de temperatura mediului ambiant.
Prin urmare, bioritmul ajută organismul să se adapteze la variaţiile mediului înconjurător atât pe parcursul unei zile, cât şi pe durate mai lungi (cum este succesiunea anotimpurilor).
Somnul reglează ritmul circadian
Cel mai simplu mod prin care putem menţine buna funcţionare a ceasului intern este programul de somn. În mod normal, ciclul veghe-somn este controlat de melatonină, un hormon secretat de glanda pineală. Nivelul melatoninei din sânge creşte începând cu apusul soarelui şi scade în zori. Prin urmare, pentru a avea un somn odihnitor, ar trebui să mergem la culcare cel târziu la ora 23 şi să dormim în jur de şapte-opt ore pe noapte.
Dacă ciclul somn-veghe nu se respectă, ceasul intern se poate deregla. Persoanele la risc sunt cele care merg la culcare după miezul nopţii, cele care muncesc în ture de noapte sau cele care trebuie să se adapteze schimbărilor de fus orar.
Reglarea se face prin intermediul melatoninei, un hormon eliberat sub influenţa ciclului lumină-întuneric. Potrivit specialiștilor în somnologie, tulburarea ritmului circadian perturbă activităţile zilnice, putând conduce la instalarea insomniei, la creşterea riscului de apariţie a depresiei, la tulburări de memorie şi la boli cronice precum afecţiunile cardiovasculare şi diabetul.
Trezitul în timpul nopţii indică probleme hepatice
Treburile importante trebuie concentrate în prima parte a dimineţii, deoarece nivelul energiei este maxim
Un studiu recent realizat de oamenii de ştiinţă suedezi de la Institutul „Karolinska" a arătat că persoanele care se trezesc frecvent în timpul nopţii au probleme la nivelul ficatului şi vezicii biliare. Potrivit cercetătorilor, alimentaţia nesănătoasă, bogată în grăsimi „rele" (prăjeli, carne de porc, afumături) şi stresul se numără printre factorii care îşi pun amprenta negativ asupra celor două organe.
Prin urmare, se recomandă o dietă bazată îndeosebi pe fructe şi pe legume. Pentru activarea funcţiei bilei, se poate bea un ceai de pelin cu 20 de minute înainte de cină. Pentru ficat, cel mai bun remediu este odihna. De aceea, persoanele care au probleme cu bila şi cu ficatul nu ar trebui să lucreze în timpul nopţii, deoarece împiedică refacerea celor două organe.
Cum funcţionăm până după-amiază
Micul dejun, până în ora 9
Importanţa micului dejun este în continuare ignorată de majoritatea românilor. Un studiu recent arată că doar 43 la sută din ei mănâncă dimineaţa. Acest lucru aduce cu sine o serie de probleme de sănătate, cel mai mare pericol fiind obezitatea (3,5 milioane de români sunt obezi).
De obicei, persoanele care nu mănâncă dimineaţa sunt tentate să apeleze la dulciuri sau la produse de patiserie pentru a-și potoli foamea cel puţin până la masa de prânz.
Potrivit ceasului biologic, stomacul funcţionează la capacitate maximă dimineaţa, între orele 7 şi 9, interval în care se poate lua cea mai consistentă masă a zilei. În prealabil însă se recomandă curăţarea colonului, pentru a elimina reziduurile acumulate. Pentru detoxifierea colonului se recomandă consumarea de lichide calde, îndeosebi apă şi ceaiuri.
Între orele 10 şi 15, suntem în formă maximă
Studiile au arătat că activităţile importante trebuie concentrate în prima parte a zilei. Dacă se ţine cont de bioritm, cel mai bun interval pentru realizarea lor este între orele 10 şi 12, atunci când creierul funcţionează la capacitate maximă şi astfel se pot asimila cu uşurinţă informaţiile.
De asemenea, acest interval este potrivit pentru şedinţele de condus sau pentru alte activităţi care solicită o atenţie sporită, deoarece reflexele sunt mai ascuţite. Însă capacitatea mentală atinge un nivel optim şi între orele 15 şi 18, cu condiţia ca masa de prânz să nu fi fost prea consistentă.
Specialistul nostru
Dr. Radu Braga
cercetător în neuroştiinţe
Centrul de Excelenţă
în Neuroştiinţe,
Universitatea de Medicină
„Carol Davila", Bucureşti
Ceasul biologic este reprezentat de o serie de grupuri neuronale situate la nivelul hipotalamusului, care au proprietatea de a se activa într-o manieră spontană şi ritmică.
Aceste grupuri neuronale sunt în contact cu structuri de la nivelul creierului, implicate în controlul glandelor endocrine şi al secreţiei hormonale, cărora le imprimă un tipar de eliberare ciclic, în controlul funcţiilor nervoase autonome (răspunzătoare de controlul nervos al funcţiei organelor şi ţesuturilor), cât şi al funcţiilor nervoase superioare şi de adaptare la variaţiile mediului înconjurător. Ceasul se reglează singur, după natură.
Dacă nu îl lăsăm să se regleze, se poate strica. Dereglările hormonale pot conduce la dereglarea ceasului biologic. Astfel, creierul suferă şi poate apărea depresia nervoasă care, la rândul ei, afectează mai grav mecanismul.
Consecinţă
O noapte „pierdută" scade cu 30% performanţele cognitive din ziua următoare.
Terapiile antiaging, încetinesc trecerea timpului
Înainte de a recomanda o terapie antiaging, medicul face evaluarea ceasului intern
Prima linie de terapie antiaging a apărut în România odată cu introducerea de către Ana Aslan (medic român specialist în gerontologie) a gamei de produse cosmetice „Gerovital" şi ulterior a celei „Aslavital", pentru întârzierea îmbătrânirii. De stabilirea tratamentelor antiaging se ocupă gerontologii, deoarece sunt singurii care cunosc în detaliu substratul îmbătrânirii, un proces determinat de mai multe gene.
Terapiile antiaging constau, printre altele, în tratamente antioxidante, hormonale (cu hormoni de creştere) şi hipolipemiante (care scad nivelul de grăsimi din sânge). Tratamentele antiaging se aplică numai după evaluarea persoanei, fiind luate în calcul vârsta biologică, metabolică şi psihologică. În paralel, se recomandă un stil de viaţă sănătos, bazat pe un consum crescut de fructe şi de legume, pe evitarea stresului şi a stărilor conflictuale.
Proteina care stă în calea îmbătrânirii
Există mai multe gene şi, implicit, mai multe proteine responsabile de procesul de îmbătrânire. Una dintre aceste proteine este SIRT1 şi a fost descoperită de oamenii de ştiinţă americani de la Şcoala de Medicină a Universităţii „Harvard", în urmă cu 10 ani. Pe de o parte, proteina are rolul de a prelungi durata de viaţă a celulelor (degradarea celulară favorizează îmbătrânirea), iar pe de altă parte, de a repara ADN-ul celulelor, proces care se atenuează pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Deoarece, în timp, această proteină nu mai poate face faţă singură numărului mare de celule care au nevoie de ajutor, va trebui introdusă în organism prin intermediul suplimentelor alimentare. Prin urmare, în prezent, se lucrează la crearea de terapii antiaging prin care să se întârzie cât mai mult îmbătrânirea.
Aşa vă sincronizaţi libidourile!
Cuplurile care se ceartă des şi au probleme pe plan sexual nu ştiu cum să-şi sincronizeze bioritmurile sexuale, susţin oamenii de ştiinţă americani. Acest lucru nu ar trebui să mire, deoarece hormonii sexuali masculini îşi încep activitatea în jurul orei şapte dimineaţa şi ating punctul culminant în jurul orei 16.
La femei, în schimb, hormonii sexuali devin activi seara, în jurul orei 22. Prin urmare, atât bărbaţii, cât şi femeile ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru a-şi armoniza ceasurile sexuale. În caz contrar, certurile şi frustrările sexuale vor umbri viaţa de cuplu. În perioada de iarnă, eforturile trebuie să fie mai mari, întrucât libidoul este mai scăzut.
Când este defect, mâncăm mult
Din cauza tulburărilor ritmului veghe-somn avem un apetit mai mare, îndeosebi pentru alimentele bogate în calorii şi în carbohidraţi, susţin cronobiologii. Aceasta deoarece privarea de somn creşte nivelul grelinei, un hormon care stimulează apetitul şi scade concentraţia de leptină, hormon care inhibă apetitul. Prin urmare, vom pofti frecvent la alimente sărace în nutrienţi şi bogate în grăsimi saturate şi zaharuri care favorizează obezitatea, unul dintre factorii principali în apariţia diabetului.
Am putea trăi 120 de ani
Organismul este programat genetic să trăiască 120 de ani, susţin gerontologii. Cu toate acestea, doar unu la sută din populaţie atinge vârsta de 100 de ani. Procesul de îmbătrânire celulară, deşi începe imediat după naştere, se accelerează după vârsta de 30 de ani. Potrivit cercetătorilor, factorii genetici contribuie la acest proces doar în proporţie de 25 la sută. În rest, cea mai mare influenţă o are stilul de viaţă dezordonat.
Gena bioritmului dă depresie
Dereglarea activităţii genei care imprimă ritmul organismului poate provoca depresie, potrivit cercetătorilor americani de la Universitatea din Ohio. În cadrul cercetării, s-au colectat mostre de sânge de la 30 de persoane depresive şi de la alte 30 de persoane sănătoase. S-a observat că, în cazul depresivilor, gena care setează „ceasul biologic" are o activitate mai crescută.
Specialistul nostru
Dr. Adrian Stănescu
medic primar gerontolog
Există mai multe gene şi, implicit, mai multe proteine sintetizate ca răspuns la codificarea dată de genele responsabile de procesul de îmbătrânire. O astfel de proteină este SIRT1, care aparţine familiei sirtuinelor, proteine cu rol în suprimarea recombinării ADN-ului, implicată în procesul de îmbătrânire.
Tratamentele antiaging care se aplică în prezent se bazează pe antioxidanţi, hormoni, antiagregante, hipolipemiante, eutrofice etc. Însă aceste tratamente antiaging trebuie asociate cu un regim alimentar echilibrat, mai degrabă hipocaloric (în jur de 1.500 kcal/zi), hipolipidic (de evitat grăsimile animale), normosodat (se va limita, pe cât posibil, consumul de sare, deoarece reţine apa în ţesuturi), ponderat în carbohidraţi (consum redus de „dulciuri fine") şi cu exerciţii fizice zilnice de intensitate medie.
De menţionat că aşa-zisele tratamente antiaging de tipul chirurgiei estetice nu întârzie procesul de îmbătrânire, ci au efect estetic, „de mascare" a îmbătrânirii.
Se încarcă comentariile...
