Stresul halatului alb

O singura imagine de rezonanta magnetica nucleara costa si o suta de dolari. Niste cercetatori italieni au facut zeci de "poze" sutelor de pacienti inclusi intr-un studiu privind hipertensiunea. Ei au

O singura imagine de rezonanta magnetica nucleara costa si o suta de dolari. Niste cercetatori italieni au facut zeci de "poze" sutelor de pacienti inclusi intr-un studiu privind hipertensiunea. Ei au urmarit grosimea muschiului cardiac al persoanelor care fac crize de hipertensiune cand vad un medic. Nu e nici o gluma. Unii oameni nu au nimic cand isi masoara tensiunea singuri, cu aparatele automate, acasa, dar sar de 160 mm mercur cand ajung la un cabinet. Multi medici considerau acest lucru o simpla problema de emotivitate. Stresul indus de "halatul alb", emotia unui examen ar duce la o revarsare de adrenalina ce ridica tensiunea. Nu e cazul sa va ingrijorati, spun ei pacientilor, care continua sa traiasca de parca ar fi fost perfect sanatosi. Studiile au demonstrat semne clare de ingrosare a peretelui ventricular stang la acesti emotivi. Daca muschiul s-a umflat, inseamna ca inima munceste mai mult, ceea ce nu trebuie sa va bucure. Partea stanga trage tare pentru ca ii este greu sa impinga sangele, din cauza tensiunii. Pe caile intortocheate ale calculului probabilistic si ale evaluarii riscurilor, s-a stabilit ca din acest grup de persoane stresate de "halatul alb" fac hipertensiune si boli cardiovasculare un numar mult mai mare de oameni decat in populatia generala. Pe intelesul publicului, experimentul a demonstrat ca nimeni nu se poate culca pe o ureche daca i se gaseste hipertensiune de doua ori pe an. E mult mai probabil ca face crize si in intervalul dintre consultatii, "cand nu-l vede nimeni". Sigur, unii medici intuiau lucrul acesta si avertizau intotdeauna pe cei cu "tensiune oscilanta", folosind o comparatie de "service": conducta plesneste cand e presiunea mare. E suficient si o singura data sa greseasca mecanicul si se rupe teava! Omul care face hipertensiune cand il streseaza medicul va repeta criza si cand il enerveaza seful, nevasta, viata. De ce a fost nevoie, atunci, de un studiu costisitor si elaborat? In primul rand, pentru ca sistemele de sanatate din Occident practica medicina bazata pe dovezi. Casele de Asigurari, ministerele, asociatiile profesionale nu aproba folosirea nici unui medicament, a nici unei metode, daca nu au studii care sa confirme bunul simt. In al doilea rand, bunul simt, deseori lipseste. Acelasi studiu a stabilit ca intr-un numar nepermis de mare de cazuri, oamenii plecasera linistiti, fara vreun tratament, desi aveau leziuni cardiace discrete. Cum nu este posibil sa faci tuturor explorari de sute de dolari, rezulta ca e mai util sa dai tuturor "stresatilor" tratament antihipertensiv. Si nici nu trebuie sa le para rau ca sunt fricosi. Studiul italian demonstreaza cu argumente stiintifice ca frica pazeste cordul.