Silvian Ionescu : „«Buy-backul», soluţia pentru a scăpa de PET-uri“

Şeful Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, promite să ia iniţiativa prin care PET-urile pot fi răscumpărate în magazin. Comisarul General al Gărzii Naţionale de Mediu este de acord că sistemul actual de colectare a sticlelor de plastic este ineficient şi încurajează campania iniţiată de “Adevărul”.

„Adevărul“: Răscumpărarea PET-ului sau „buy-backul” poate fi o soluţie pentru a scăpa România de deşeurile din plastic?

Silvian Ionescu: Categoric! Faptul că oamenii vor primi banii înapoi pentru fiecare PET adus la magazin poate fi un stimulent extraordinar.

Să vedeţi atunci cum se vor strânge ambalajele din plastic în magazine, iar astfel va putea fi rezolvată cu succes şi problema colectării acestor deşeuri ce au împânzit ţara.

Citiţi şi:

• Câte sticle din PET aruncă anual românii
• Răscumpărarea PET-urilor a salvat multe ţări de invazia plasticului
• De ce nu funcţionează sistemul actual de colectare selectivă a PET-urilor
• Cum scăpăm de sticlele din plastic ce sufocă România

Cum poate funcţiona în România sistemul „buy-back” pentru sticlele din plastic?

Putem studia modelul german, de exemplu. Acolo, producătorul instituie în preţul PET-ului un fel de “timbru verde”. Aceşti bani pot fi recuperaţi de client atunci când duce sticla din plastic la magazin, iar, în schimbul ei, primeşte o anumită sumă de bani pe care o poate folosi la cumpărături.

La noi nu poate fi vorba ca statul să instituie o taxă pe PET, dar lanţurile comerciale pot să mărească, de exemplu, cu 0,2 lei preţul unei sticle de suc. Aceşti bani pot fi returnaţi clientului din România în acelaşi mod ca şi celui din Occident.

Când acesta introduce în automat PET-ul, primeşte un bon pe care este trecută o anumită sumă din care-şi poate lua orice altceva din magazin, de exemplu cârnaţi. 

Concret, ce ar trebui să facă un supermarket ca să colecteze PET-uri de la clienţi prin “buy-back”?

Această soluţie nu poate fi luată în calcul decât pentru lanţurile comerciale, deoarece un butic de cartier nu are condiţii de depozitare.

Dar pentru supermarketuri,­ spaţiul nu este o problemă, deoarece PET-urile pot fi introduse direct într-o presă care le compactează şi le transformă în baloţi ce pot fi  încărcaţi în maşini şi duşi la fabricile de reciclare.

Sunt necesare fonduri sau investiţii pentru răscumpărarea sticlelor goale din plastic de la consumatori?

Nu. Fiecare magazin îşi poate crea un fond propriu din banii pe care-i ia în plus  pentru o sticlă de ulei sau de suc. Aceşti bani poate să-i folosească şi pentru a-i returna cumpărătorului valoarea PET-ului gol, sub formă de produse, şi pentru o minimă investiţie în automate şi într-o presă pentru compactat plasticul.

Magazinul poate ieşi chiar în câştig, deoarece  primeşte bani de la reciclatori pentru deşeurile din plastic pe care le vinde. Iar cumpărătorul nu pierde nimic, deoarece el îşi recuperează banii, sub formă de produse, în momentul în care duce sticla la magazin. Deci nu este nimic pierdut nici pentru magazin, nici pentru client.

Colectarea selectivă poate fi făcută în paralel cu răscumpărarea ambalajelor din plastic?

Desigur, dar colectarea selectivă funcţionează foarte prost în acest moment. În sectorul 5 al Capitalei nu se face de o lună, deşi trebuia să înceapă din 2007.

Avem nişte termene impuse de Uniunea Europeană şi în ceea ce priveşte colectarea ambalajelor din plastic, pe care trebuie să le respectăm, altfel vom fi amendaţi. Aşa că orice metodă de colectare  a plasticului care dă roade este bine-venită şi vă garantez că prin „buy-back“ putem mări considerabil cantitatea de PET-uri strânse şi reciclate până acum. 

Se sortează deşeurile în mediul rural?

Nu am pretenţii deocamdată de la comune să implementeze colectarea selectivă. Dar aici, în maximum un an, sistemul de sortare a deşeurilor va funcţiona mult mai bine decât în mediul urban.

Am pus presiune pe toţi primarii să închidă gropile vechi şi să treacă la construcţia depozitelor de transfer, iar în aceste depozite se poate face sortarea gunoiului, ce poate deveni o sursă de venit. Restul gunoiului va ajunge la depozitul ecologic municipal. Acum, sistemul de lucru al deşeurilor în România este incomplet.

În calitate de comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu, propuneţi „buy-backul“ ca variantă de colectare a PET-urilor?

Mă ofer să iau această iniţiativă, pentru că „buy-back-ul” este soluţia, şi nu alte taxe pe spinarea cetăţeanului. Trebuie copiată reglementarea asociaţiei din Germania care i-a obligat pe cei care deţin mari suprafeţe comerciale să adopte şi acest sistem de colectare a PET-urilor. Atât noi, cât şi Ministerul Mediului putem lua hotărâri în acest sens.

OBLIGAŢIE

Cele mai multe băuturi consumate de români sunt ambalate în plastic

Pâna la 31 decembrie 2013, trebuie să reciclăm 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, 60% pentru sticlă şi 22,5% pentru plastic.

Colectarea selectivă funcţionează foarte prost în acest moment. În sectorul 5 al Capitalei nu se face decât de o lună, deşi trebuia să înceapă din 2007.

Silvian Ionescu
Comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu

Profil Silvian Ionescu

Aprilie 2007- ianuarie 2009 – S.C. KVB ECONOMIC S.R.L. companie de consultanţă în domeniul protecţiei mediului

Aprilie 2005- aprilie 2007 – secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Comisar General al Gărzii Naţionale de Mediu

Februarie 2004 –  prefect al Municipiului Bucureşti

1992- februarie 2004 – manager al mai multor societăţi private

1990-1992 – secretar general al Partidului Democrat