Sarcina toxică e însoţită de episoade puternice de greaţă şi vomă. Ce alte simptome mai sunt prezente

Sarcina toxică diminuează calitatea vieţii gravidei

Greaţa persistentă şi voma, asociate cu ketoza şi pierderea în greutate caracterizează sarcină toxică. Procentul gravidelor afectate de a hiperemezis gravidarium variază între 0,3 şi 2%.

Hiperemezis gravidarium – numită popular şi sarcină toxică – este o complicaţie a gravidităţii caracterizată prin prezenţa greţurilor şi vomei severe şi persistente, care deshidratează puternic organismul  asociată cu ketoză şi pierdere în greutate (mai mult de 5% din greutatea existentă înainte de sarcină) precum şi cu perturbarea echilibrului electrolitic din corp. Alte semne sunt salivaţia excesivă, oboseala, slăbiciunea, ameţeala.  Discuţiile pe marginea acestei condiţii medicale au luat amploare mai ales după ce Catherine, ducesă de Cambridge, soţia prinţului William, a fost diagnosticată cu această complicaţie de sarcină.

Ce se întâmplă în sarcina toxică

Majoritatea femeilor însărcinate – 70-80% - experimentează anumite tipuri de greţuri matinale, în timp ce se estimează că între 0,3 şi 2% din gravide suportă astfel de sarcini toxice.

Cauzele pentru care apar aceste greţuri severe şi persistente în sarcina toxică nu sunt cunoscute până acum, dar se consideră că sunt determinate de o creştere a nivelurilor hormonale.  Simptomele de sarcină toxică apar între săptămâna a 4-a şi a 6-a de sarcină cu un vârf între săptămâna 9 şi 13. Însă 20% din gravide continuă să experimenteze aceste simptome extreme până după naştere.  Procentul ar putea să fie însă mai mare pentru că el nu include decât cazurile ajunse şi tratate în instituţiile sanitare.

Episoadele de greţuri şi vomă puternice deshidratează gravida şi nu-i permite urmarea unui regim alimentar normal pentru această perioadă, afectându-i puternic calitatea vieţii.  Alte simptome sunt dureri de cap, aversiune faţă de alimente, confuzie, stări de leşin, oboseală extremă, coloraţia în galben a tegumentelor, scăderea tensiunii arteriale, pierderea elasticităţii pielii, anxietate şi depresie.

Cazurile severe de sarcină toxică au nevoie de spitalizare

Sarcina toxică nu poate fi prevenită. Potrivit americanpregnancy.org.  cazurile mai puţin severe pot fi tratate prin schimbarea dietei, odihnă şi administrare de medicamente antiacide. Mesele ar trebui să fie mai mici cantitativ şi mai dese şi luate doar atunci când o permite organismul. Ele ar trebui să conţină mai degrabă carbohidraţi decât grăsimi şi aleimnte care stimulează aciditatea. Totodată, alimentele bogate în proteine ajută la reducerea simptomelor. Gustările uşoare, incluzând nucile, produsele lactate şi fasolea sunt, de cele mai multe ori, permise. De asemenea, şi băuturile care conţin electroliţi.

Cazurile severe de sarcină toxică au nevoie de spitalizare. În spital, gravidei i se administrează intravenos hrană şi fluide pentru a restabili nivelul de hidratare şi echilibrul electrolitic al organismului, precum şi nivelul optim de vitamine şi nutrienţi.

Efectele sarcini toxice asupra gravidei şi a fătului

Dacă episoadele de vomă puternică persistă se pot administra entiemetice de tipul metoclopramid, antihistamine şi medicamente antireflux. Înainte de administrarea medicaţiei trebuie cântărite bine beneficiile şi riscurile. Unele medicamente pot avea efecte secundare asupra fătului, astfel că este absolut necesar avizul medicului înainte de administrarea lor.  

Alte măsuri adiacente includ repausul la pat – acesta poate aduce o stare de confort, însă accentuează slăbiciunea musculară şi pierderea în greutate;  presopunctura – poate reduce greaţa; plante medicinale de tipul mentei şi a ghimbirului; hipnoza.

Sarcina toxică afectează atât gravida cât şi fătul. Din cauză că femeia nu se poate poate hrăni cum trebuie în perioada sarcinii şi nu se poate hidrata corespunzător, nou-născutul poate avea la naştere o greutate mai mică. Totodată, bebeluşii pot veni pe lume prematur şi cu un scor Apgar mai redus.