Rujeola este foarte contagioasă şi poate duce la complicaţii. Cele mai frecvente cauze de deces la copii şi adulţi

58 de cazuri de rujeolă au fost confirmate în ultima săptămână în România, potrivit datelor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Trasmisibile. Rujeola este o boală infecţioasă acută, foarte contagioasă.

Până pe 8 februarie, numărul cazurilor de rujeolă – pojar - raportate a fost de 15.791, fiind înregistrate 60 de decese. Cele mai multe cazuri de la începutul epidemiei s-au înregistraţi la copiii nevaccinaţi.

Pojarul este o boală infecţioasă acută, foarte contagioasă cauzată de virusul rujeolic. Boala se manifestă prin erupţie generalizată, însoţite de febră, tuse. Virusul este luat prin intermediul unor picături răspândite în aer de o persoană care îl are. Persoana este contagioasă timp de patru zile anterior şi după debutul erupţiei.  

Virusl pătrunde pe cale respirator în ansofaringe şi se înmulţeşte în tractul respirator şi, în două-trei zile ajunge la ganglionii limfatici, după care urmează o nouă replicare care afectează plămânii şi alte organe, potrivit experţilor de la Societatea Română de Pediatrie.

Incubaţia virusului este de 10-12 zile, urmată de o perioadă de invazie de două-patru zile, însoţită de febră, care creşte treptat, urmată de tuse şi inflamarea mucoasei nazale.

În zonele temperate, rujeola apare mai frecvent iarna şi primăvara.

Potrivit estimărilor, din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare. Pentru unul din 1.000 de bolnavi, rujeola este mortală. În 2011, în România, s-au înregistrat 4.189 de cazuri de rujeolă şi un singur deces. În 39% din cazuri s-au ivit complicaţii.

Potrivit statisticilor, în formele necomplicate, recuperarea are loc în 7-10 zile. Însă în peste 30% din cazurile raportate de rujeolă apar una sau mai multe complicaţii. Aceste complicaţii sunt mai frecvente de copiii sub 5 ani şi la adulţii peste 20 de ani.

Complicaţiile pot deveni fatale

Otita medie este raportată drept complicaţie într-o proporţie cuprinsă între 5 şi 15% şi apare aproape exclusiv la copii.

Pneumonia este raportată într-o proporţie de 5-10% şi poate fi virală sau prin suprainfecţie bacteriană, fiind şi cea mai frecventă cauză de deces.

Encefalita acută apare în 0,1% din cazuri. Se manifestă de obicei la şase zile după debutul erupţiei şi se caracterizează prin febră, vărsături, redoarea cefei, iritaţie meningeală, somnolenţă, convulsii şi comă. Rata de deces este de 15%. Sechelele neurologice pot apărea la peste 25% din cazuri, iar convulsiile – cu febră sau fără – la 0,7% din cazuri.

Cele mai frecvente cauze de deces la copii este pneumonia, în timp ce la adulţi este encefalita.

Panencefalita scelrozantă suacută – PSS – este o boală rară degenerativă a sistemuui nervos central considerată a fi cauzată de persistenţa virusului rujeolic în sistemul nervos. Debutul are loc, în medie, după şapte ani de la rujeolă, frecvenţa fiind de 5-10 cazuri la un million de cazuri de rujeolă raportate. Debutul acestei afecţiuni este insidious, cu deteriorarea progresivă a comportamentului şi a intelectului, urmate de ataxie, convulsii şi, în cele din urmă, deces.

Rujeola poate fi severă şi cu evoluţie prelungită şi la persoanele care au imunitatea compromisă, cele cu deficienţe de celule T, leucemii, anumite limfoame, precum şi sindromul imunodeficienţei dobândite –SIDA. Poate să evolueze fără erupţii cutanate tipice, dar pacientul poate transmite boala timp de câteva săptămâni. După infectare.

Vaccinarea este recomandată în două doze

Tratamentul împotriva rujeolei este unul de suport, cu nutriţie adecvată şi hidratare în caz de diaree, cu administrare de vitamina A. Antibioticele sunt prescrise doar atunci când apar complicaţii de tipul otitei şi pneumoniei.

Cea mai sigură cale de evitare a îmbolnăvirii este vaccinarea în două doze, la un interval de cel puţin patru săptămâni, prima doză fiind recomandată la vârsta de 12 luni. În focare de rujeolă vaccinul poate fi administrat şi de la vârsta de 7 luni. În România, a doua doză este recomandată la vârsta de 7 ani, prin Programul Naţional de Vaccinare.

Cine are interzis la vaccinul împotriva rujeolei

Potrivit experţilor de la Societatea Română de Pediatrie, persoanele alergice la ouă pot fi vaccinate dacă există riscul de îmbolnăvire, dar cu extremă precauţie, având la îndemână trusa pentru tratamentul şcoului anafilactic, în cazul în care acesta apare.

Alte categorii de persoane care nu trebuie să se vacineze sunt cele care are reacţii alergice severe la una din componentele vaccinului sau la administrarea unei doze anterioare, precum şi femeile însărcinate.

Sarcina trebuie evitată timp de trei luni după administrarea vaccinului. Vaccinul trebuie făcut cu prudenţă la persoanele care au antecedente personale sau familiale de boli alergice sau convulsii şi este contraindicat pacienţilor cu boli acute, moderate sau severe. Totodată, persoanele cu istoric de purpură trombocitopenică sau trombocitopenie pot fi la risc să dezvolte trombocitopenie semnificativă clinic după vaccinare.

Infecţiile uşoare de căi respiratorii superioare, tratamentul concomitent cu antibiotic, după recuperarea după alte boli nu sunt contraindicaţii la vaccinarea împotriva rujeolei.

Raecţiile adverse care pot apărea în urma vaccinării includ eritem moderat la locul injecţiei, la persoanele receptive pot apărea la 5-12 zile de la vaccinare o formă uşoară de boală, dată de replicare virusului vaccinal, febră, prurit.

Pănă acum, nu s-a dovedit că administrarea vaccinului împotriva rujeolei induce apariţia autismului, a bolii inflamatorii intestinale şi nu există dovezi care să ateste că există un risc crescut de reacţii adverse după vaccinare la persoanele care sunt deja imune la aceste boli.