Românii, discriminaţi la tratamentul anticancer în faţa celorlalţi europeni

Românii,
discriminaţi la tratamentul anticancer în faţa celorlalţi europeni

Cancerul pulmonar este unul dintre cele mai gresive tipuri de cancere

DIFERENŢE România se plasează printre ultimele ţări la o serie de indicatori privind prevenţia, diagnosticarea corectă şi accesul la tratamente inovative pentru pacienţi, potrivit unui studiu preliminar despre cancer publicat, recent, la nivel european. Totodată, rata de supravieţuire la cinci ani în cancerul pulmonar este printre cele mai mici, comparativ cu celelalte ţări.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ultimii ani, lupta împotriva cancerului a cunoscut rezultate spectaculoase. Diagnosticul este tot mai exact, tratamentele inovative sunt mult mai eficiente, iar şansele de supravieţuire, în unele cazuri, depăşesc un deceniu.

Nu este însă şi cazul României. Un studiu preliminar intitulat „Standardizarea politicilor publice pentru controlul cancerului pulmonar în Europa“ ne plasează pe ultimele locuri la o serie de indicatori importanţi precum prevenţia, screeningul sau accesul al tratamente inovative. În plus, rata de supravieţuire la cinci ani a pacienţilor cu cancer este printre cele mai scăzute la nivel european.

„Rezultatele preliminare ale studiului nostru indică o serie de oportunităţi pentru România, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii planului naţional de control al cancerului, mai ales prin asigurarea componentelor financiare şi de implementare, transformându-l dintr-un document aspiraţional într-un adevărat plan operaţional. Deşi cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul bărbaţilor diagnosticaţi cu cancer şi se situează pe locul patru în rândul femeilor, planul naţional de cancer nu se concentrează în mod explicit asupra acestui tip de cancer, nu are o secţiune specifică pentru prevenţia şi tratamentul cancerului pulmonar. Tot printre punctele slabe ale României se numără şi faptul că rata de supravieţuire la cinci ani pentru cancerul pulmonar este printre cele mai scăzute, comparativ cu restul ţărilor analizate, în jur de 11%, faţă de aproximativ 20% în Austria şi Suedia. România trebuie să se concentreze în continuare pe implementarea de politici menite să reducă mortalitatea prin cancer pulmonar”, a fost de părere Alan Lovell, senior associate, Health Policy and Clinical Evidence, The Economist Intelligence Unit - EIU.

Cel mai mult trăiesc austriecii

Studiul a fost realizat de compania farmaceutică MSD în 13 ţări europene - Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Spania, Suedia şi Marea Britanie şi lansat în cadrul Forumului European de Cancer. Potrivit acestuia, există disparităţi alarmante la nivelul politicilor publice de sănătate ale ţărilor Uniunii Europene, care fac ca pacienţii cu acelaşi diagnostic să aibă parte de tratamente diferite şi de şanse la fel de diferite de supravieţuire, în funcţie de ţara în care s-au născut.

Ţările cu rezultatele cele mai bune sunt cele care au politici publice eficiente de prevenţie şi care stabilesc ca prioritar accesul în timp util la tratamente noi, inovative. Potrivit aceleiaşi surse, în ultimii 15 ani, numărul cazurilor noi de cancer a fost cel mai mare în Olanda şi cel mai mic în Suedia. În clasamentul deceselor provocate de această boală conduc Polonia, Olanda, Belgia, Marea Britanie şi Grecia, cu menţiunea că numărul a scăzut simţitor.

Studiul mai arată că Finlanda este una dintre ţările care au înregistrat progrese remarcabile în prevenţia şi tratarea cancerului pulmonar.Toate celelalte ţări fie au făcut progrese modeste, fie aceste progrese nu au existat deloc în ultimii 15 ani. Potrivit aceleiaşi surse, cele mai mari şanse de supravieţuire în cancerul de plămâni le-au avut pacienţii din Austria, Suedia şi Norvegia.

Lipsesc politicile antifumat

Cum fumatul este principalul factor de risc pentru apariţia cancerului pulmonar - aproximativ 80% din cazurile înregistrate pentru această boală fiind legate de fumat - programele de sănătate publică pentru controlul tutunului şi renunţarea la fumat, inclusiv reglementarea ţigărilor electronice, sunt foarte importante. Studiul arată că Finlanda şi Norvegia au făcut paşi semnificativi în această direcţie.

Dr. Ioannis Boukovinas, medic oncolog, preşedintele Societăţii de Oncologie din Grecia, a declarat că, în această ţară, un fumător din cinci moare din pricina fumatului chiar şi cu 10 ani mai devreme, comparativ cu persoanele care nu fumează. Cancerul de plămâni reprezintă a treia cauză de mortalitate. Totodată, cum acţiunile de prevenţie lipsesc, tinerii au migrat sub influenţa reclamelor şi a lipsei de informare către ţigările electronice, ceea ce înseamnă menţinerea adicţiei de nicotină, a atras atenţia medicul oncolog.

Dintre aceşti tineri se vor recruta viitoarele contingente de bolnavi de cancer pulmonar amplificând problema, în condiţiile în care, în Grecia şi accesul la tratament, ca şi la îngrijirile de paliaţie sunt dificile din pricina restricţiilor financiare. „Chestiunea aceasta cu e-ţigaretele este precum lupul îmbrăcat în blană de oaie“, a fost de părere oncologul.

Diferenţe de tratament chiar în aceeaşi ţară

În ceea ce priveşte tratamentul cancerului pulmonar, analiza Economist Intelligence Unit – EIU – din cadrul MSD a avut în vedere dacă şi cum este administrat tratamentul corespunzător pacienţilor diagnosticaţi cu această afecţiune. Şi la acest capitol există diferenţe nu doar între ţările europene, ci chiar şi în cadrul aceleiaşi ţări. Prezent la eveniment, prof. Massimo Riccaboni, economist, director al Institutului de studii avansate IMT – Institutions, Markets, Technologies – din Lucca, Italia, a spus că au fost situaţii în care un pacient a aşteptat un tratament inovativ vreme de o lună într-o regiune din Italia, în timp ce în alta, un an. Din această cauză, a fost înfiinţat în Italia un fond pentru medicina inovativă care să ajute pacienţii să aibă un acces mai uşor la acest tip de tratamente. El a susţinut înfiinţarea unui master plan la nivel european în privinţa cancerului şi a militat pentru găsirea unor soluţii sustenabile pentru accesul egal la tratamente.

Lipsa medicilor oncologi la nivel regional este o altă barieră în calea accesului la diagnosticare şi tratament corespunzător al pacienţilor. Cei mai vulnerabili sunt pacienţii din zonele defavorizate economic, comparativ cu cei din marile aglomerări urbane unde există servicii sanitare şi instituţii medicale de o mai bună calitate.

Studiul preliminar a mai arătat că doar Suedia şi Polonia au un plan specific pentru prevenţia şi tratamentul cancerului pulmonar sau o secţiune dedicată în cadrul Planului naţional de control al cancerului şi numai patru ţări - Austria, Franţa, România şi Grecia - şi-au actualizat acest plan în ultimii cinci ani. Totodată, doar jumătate dintre ţările analizate prin intermediul studiului - Belgia, Franţa, Germania, Olanda, Polonia, Spania şi Marea Britanie - derulează studii clinice pentru a investiga dacă şi cum pot fi implementate programe de screening pentru cancerul pulmonar.

Biomarkerii, acoperiţi de companiile farmaceutice

Alte criterii luate în discuţie şi unde s-au înregistrat disparităţi au fost legate de disponibilitatea sau rambursarea testării biomarkerilor – analize de sânge care indică prezenţa anumitor mutaţii ale tumorii şi în funcţie de care se prescrie tratamentul personalizat – precum şi dacă terapiile inovatoare sunt disponibile în sistem compensat. În România, costul testărilor biomarkerilor validaţi este acoperit de către companiile farmaceutice.

Cancerul, a doua cea mai frecventă cauză de deces în UE

Martin Seychell, director general adjunct al Direcţiei generale de sănătate şi securitate alimentară a Comisiei Europene, a declarat, la rândul său, că deşi, în ultimii ani, s-a reuşit îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu cancer pulmonar în Europa, în continuare, cancerul reprezintă a doua cea mai frecventă cauză de deces la nivelul UE. „Rezultatele studiului realizat de The Economist Intelligence Unit arată că este mai mult decât necesară o colaborare strânsă între toţi furnizorii de sănătate, iar Comisia Europeană va continua să dea prioritate şi în anii următori luptei împotriva cancerului“, a adăugat acesta.

Dincolo de eforturile instituţionale, cheia este educaţia, a mai spus Martin Seychell. Însă educaţia are ecou în mediile mai prospere unde oamenii sunt preocupaţi de sănătatea lor pentru că îşi contruiesc un viitor. Cei din mediile sărace nu sunt receptive, pentru că ei trebuie să facă faţă provocărilor de zi cu zi, a conchis acesta.

„Sănătatea mintală este foarte importantă“

Reprezentanţii pacienţilor prezenţi la forum au adus în discuţie dificultăţile şi discriminările cărora trebuie să le facă faţă, dincolo de diagnosticul în sine. Norvegianca Regine Deniel Ihlen este, de 16 ani, o supravieţuitoare a cancerului de plămâni. „Pe vremea când fumam, vedeam în Norvegia foarte multe filme şi emisiuni cu bolnavi de cancer, dar nu mă gândeam că acest lucru mi se va întâmpla şi mie. Sau nu atât de curând“, a mărturisit ea. Una dintre problemele apărute după diagnosticare a fost depresia. „Sănătatea mintală este foarte importantă şi, din păcate, mulţi pacienţi nu primesc ajutor în acest sens.“ Regine a mai spus că niciodată după cancerul de plămâni viaţa ei nu a mai fost la fel. „Mi s-a propus pensionarea. Am spus nu, dar nu mai puteam da acelaşi randament la locul de muncă. Oboseam, respiram greu“, a mărturisit aceasta. Din 2007, pacienta a devenit parte a Societăţii norvegiene împotriva cancerului şi este implicată în comitetele de decizie din cadrul diferitelor spitale. 

Suedezul Fabian Bolin, actor, a fost diagnosticat, în 2015, cu leucemie acută limfoblastică, un cancer al sângelui. „De doi ani, mă aflam la Londra şi lucram în industria filmului. Am avut un şoc în momentul diagnosticului. Nu ştiam nimic despre această boală, eram la vârsta la care nu te preocupă astfel de lucruri. Am fost în depresie o bună bucată de vreme. Mi-am dat seama că sănătatea mintală este o parte esenţială a luptei împotriva cancerului“, a mărturisit tânărul. Ca urmare, a pus bazele unei companii digitale de sănătate al cărei scop este rezolvarea problemelor de sănătate mintală a pacienţilor cu cancer – WarOnCancer.

Lituanianul Sarunas Narbutas este co-fondator şi preşedintele Youth Cancer Europe. De meserie avocat, consultant al pacienţilor cu cancer, trăieşte de mai bine de 12 ani cu diagnosticul de leucemie mieloidă. Acesta a vorbit de discriminările la care sunt supuşi pacienţii cu astfel de diagnostic. Astfel, potrivit acestuia, accesul la un credit bancar pentru achiziţionarea unei case este de multe ori imposibil, multe bănci nefiind dispuse să acorde ajutor unor persoane care pot muri oricând, asigurările de viaţă constă mai mult şi nu numai. „Dacă revii la muncă după tratament, patronul nu te dă afară însă constaţi că nu te mai promovează, sub pretextul protejării tale. În plus, nimeni nu-ţi spune în momentul tratamentului că mai târziu poţi avea probleme de fertilitate şi nu te îndrumă să-ţi conservi cumva această funcţie, iar dacă vrei să adopţi un copil nu te califici“, a enumerat acesta o parte dintre dificultăţile pe care le întâmpină pacienţii tineri diagnosticaţi cu cancer.

„Decidenţii politici ar trebui să aibă în vedere rezultatele preliminare ale acestui studiu şi să facă toate eforturile necesare în vederea tratamentului cancerului pulmonar. Este timpul pentru o mai bună informare a pacienţilor şi aparţinătorilor acestora, în ceea ce priveşte impactul acestei boli. Este timpul ca pacienţii cu cancer pulmonar să fie observaţi“, a conchis Alfonso Aguarón, project manager Lung Cancer Europe – LUCE.

Sorina Pintea: „Am început implementarea a 7 programe de screening“

Prezentă la evenimentul de la Bruxelles, ministrul Sănătăţii din România, Sorina Pintea, a declarat că obiectivele României împotriva cancerului conincid cu cele ale celorlalte ţări europene şi ele se referă la prevenţia primară şi secundară, la depistarea precoce, precum şi la accesul egal al pacienţilor la tratament. „Începând cu anul 2012 avem în derulare programul de depistare precoce a cancerului de col uterin, din 2002, România a implementat Programul Naţional de tratament al pacienţilor cu afecţiuni oncologice. De asemenea, începând cu anul 2018 a fost consolidată infrastructura pentru screening prin achiziţionarea din fonduri europene a 8 unităţi mobile pentru depistare precoce a cancerului de col uterin. Am început implementarea a 7 programe de screening pentru depistarea cancerului cu finanţare europeană şi am finalizat parţial achiziţia de echipamente şi aparatură necesară dotarii centrelor din reţeaua naţională de radioterapie. Tot în 2018 am introdus în compensare 14 molecule noi pentru tratarea pacienţilor cu afecţiuni oncologice, iar  în prezent România asigură gratuit 126 de molecule pentru tratarea  pacienţilor cu cancer“, a declarat Sorina Pintea în deschiderea evenimentului.

Ministrul Sănătăţii a subliniat faptul ca de la 1 ianuarie 2019, România va prelua preşedinţia Consiliului UE  şi va susţine ideea elaborării  unui Plan comun european pentru combaterea cancerului. „Vom încerca să promovăm în cadrul preşedinţiei noastre această iniţiativă şi să o susţinem în prima parte a anului viitor, convingerea noastră este că fiecare cetăţean are dreptul nediscriminatoriu la acelaşi tip de tratament pentru eventualele maladii de care suferă!“

Rezultatele finale ale studiului, în 2019

Studiul „Standardizarea politicilor publice pentru controlul cancerului pulmonar în Europa“ a fost compus din mai mulţi indicatori, fiecare dintre cele 13 ţări fiind evaluate pentru progresele realizate în domeniul politicilor publice privind prevenţia şi tratamentul cancerului pulmonar. Indicatorii au fost grupaţi în cinci domenii diferite: conştientizare, prevenţie, screening, diagnostic, tratament şi îngrijire, fiecare ţară analizată primind un scor pentru fiecare indicator. Rezultatele cercetării sunt menite să sprijine decidenţii politici şi să le ofere acestora o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea politicilor publice.

citeste totul despre: