Românii nu se feresc de excesele nocive

Mezelurile nu sunt recomandate în perioada de creştere a copiilor, cel puţin până la vârsta de 12 ani. Ele conţin aditivi care perturbă procesul de dezvoltare

Mâncăm prost şi dezorganizat, o spun cifrele de vânzare şi nutriţioniştii. Deşi informaţiile despre alimentaţia echilibrată sunt uşor de accesat, ţinem cont prea puţin de sfaturile specialiştilor.

„Pentru sănătatea dumneavoastră, evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi", ni se spune de câţiva ani pe posturile TV şi la radio. Rezultatul? La consumul de sare, batem uşor dublul cantităţii zilnice recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Nutriţioniştii spun că suntem în continuare guvernaţi de pofte şi de alegeri culinare la întâmplare.

Anual, un român consumă aproape 10 kilograme de mezeluri, produse care au o cantitate ridicată de sare, de grăsimi „rele" şi de aditivi! La consumul alimentelor sănătoase, nu stăm tot atât de bine. De exemplu, românii sunt principalii consumatori de ulei de floarea-soarelui, în detrimentul sortimentului de măsline, mai sănătos (în cazul în care se foloseşte la prăjit). Producătorii apreciază că uleiul de floarea-soarelui ocupă două treimi din piaţa uleiurilor de gătit. Restul pieţei se împarte între ulei de măsline, de rapiţă, in sau de struguri. Principalul motiv al consumului ridicat de ulei de floarea-soarelui este preţul mai accesibil. Puterea mică de cumpărare a românilor are şi o consecinţă bună: a scăzut consumul de băuturi de tip cola în ultimii ani.

Puţini consumatori ştiu că o cutie din această băutură furnizează aproape jumătate din necesarul zilnic de zahăr. Principalul producător de băuturi de tip cola a anunţat anul trecut o scădere de 4% a consumului băuturilor sale în rândul românilor. Motivul invocat: criza financiară.

O alimentaţie sănătoasă în punctele esenţiale

Dar ce cred românii despre modul în care mănâncă? Potrivit unui studiu din 2009, „Aptitudini şi percepţii faţă de alimentaţia sănătoasă", 62% din români consideră că au o alimentaţie sănătoasă. Deşi, potrivit aceluiaşi studiu, mai bine de jumătate din cei peste 500 de respondenţi nu ştiu că alimentele trebuie preparate la aburi sau că trebuie să fie fierte pentru a păstra o mare parte din nutrienţi.

Majoritatea ştiu, în schimb, că legumele şi fructele se numără printre cele mai sănătoase alimente. Dar nu ştiu însă că alimente cum ar fi mezelurile şi produsele de patiserie sunt nesănătoase. „Românii mănâncă foarte multe grăsimi şi carne procesată sub formă de mezeluri, multe produse de patiserie, multă sare, zaharuri. Greşesc că nu mănâncă zarzavaturi şi mai multe produse lactate. Nici jumătate din ei nu iau micul dejun", subliniază profesorul Nicolae Hâncu, preşedintele onorific al Federaţiei Române de Diabet.

Cele mai multe abateri, la masculin

Pentru greşelile de nutriţie, „vinovaţii" au şi justificări. De exemplu, femeile invocă lipsa timpului pentru alimentaţia dezechilibrată, arată un studiu Unilever Food Solutions de anul acesta privind mâncarea din restaurante.

Bărbaţii, în schimb, spun că nu au un program fix al meselor. Cei din urmă se abat de la multe dintre regulile nutriţiei sănătoase, fiind atraşi mai uşor de mâncăruri care nu sunt sănătoase. „Puşi în faţa a două descrieri ale aceluiaşi fel de mâncare, bărbaţii au fost atraşi de prezentarea apetisantă într-un număr mai mare ca femeile", subliniază Maria Gavrilescu, reprezentant al companiei care a derulat studiul.

Aditivi cu risc de cancer în cazul copiilor!

Copiii sunt cei mai sensibili la alimentele nesănătoase. Multe produse de pe piaţă pe care părinţii le dau în mod obişnuit copiilor conţin aditivi (E-uri) care prezintă risc cancerigen şi afectează creierul. De exemplu, mezelurile nu sunt recomandate în perioada de creştere a copiilor, cel puţin până la vârsta de 12 ani. Ele conţin aditivi care perturbă în procesul de dezvoltare.

„În rândul mămicilor cu studii medii şi submedii, lucrurile stau rău, nu cunosc diferenţa între pâinea albă şi pâinea neagră. Iar la fabricarea mezelurilor se folosesc potenţiatori de gust, care au un aport mare de sare şi de glutamat de sodiu, un aditiv alimentar cu potenţial cancerigen", spune lector univ. Lygia Alexandrescu, nutriţionist acreditat CIO (Comitetul Olimpic Român), de la Centrul de Slăbire şi Consultanţă Nutriţională „Natural Silhouette" din Bucureşti. De asemenea, sucurile carbogazoase sunt contraindicate copiilor, deoarece „scot" calciul din oase.

De unde ne informăm?

În prezent, Internetul abundă în informaţii legate de nutriţie. Lucru apreciat de cei peste 80% din români, care susţin că sunt interesaţi de nutriţia corectă. „Educaţia nutriţională este la început în România. Informaţiile există şi vin în special din sfera Internetului, a presei, însă nu toate sunt corecte. Ca atare persoanele interesate în a slăbi sau a mânca sănătos sunt induse în eroare. Este foarte important să verificăm cine semnează articolul. După ce am verificat sursa, trebuie cerută părerea specialistului", menţionează nutriţionistul Lygia Alexandrescu.

Potrivit specialistului, în ultimii ani a crescut numărul persoanelor care apelează la cabinetele de consultanţă în nutriţie pentru a afla informaţii despre alimentaţia sănătoasă, nu pentru a slăbi. Ramona Stoica, din Bucureşti, a mers la un cabinet de nutriţie cu gândul de a slăbi, dar a ajuns să-şi regândească întreaga „strategie" de mâncat.

În urmă cu câţiva ani avea aproape 70 de kilograme la aproape 1,68 metri. Spune că medicul nutriţionist, pe lângă faptul că a ajutat-o să slăbească, i-a format o bază de informaţii cu ceea ce înseamnă alimentaţie corectă.

„Pe vremea aceea evitam oleaginoasele (nuci, alune), pentru că ştiam că îngraşă. Nu obişnuiam să mănânc fructe, peşte. Medicul nutriţionist de la centrul respectiv mi-a creat noi obiceiuri alimentare şi m-a învăţat cum să combin sănătos alimentele", spune Ramona, care mai păstrează şi acum direcţiile alimentare setate de nutriţionist.

"Românii mănâncă foarte multe grăsimi şi carne procesată sub formă de mezeluri, multe produse de patiserie, multă sare, zaharuri. Greşesc că nu mănâncă zarzavaturi şi mai multe produse lactate. ''
Profesor Nicolae Hâncu preşedinte onorific al  Federaţiei Române de Diabet

Peste jumătate din populaţie, supraponderală

România se situează pe unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce priveştea supraponderalitatea. Date clare nu există, însă specialiştii nutriţionişti stipulează cifre rezultate din practica realizată în cabinetele şi în spitalele de nutriţie şi de boli metabolice.

„Aproximativ 60% din populaţia României este supraponderală. Această proporţie include şi obezii (care reprezintă 24-25% din populaţia generală). În ceea ce priveşte obezitatea infantilă, aproximativ 15% din copii sunt supraponderali", spune profesorul Nicolae Hâncu. Pe lângă alimentaţia dezechilibrată, moştenirea genetică şi stresul sunt factori posibili declanşatori ai obezităţii.

80% din pacienţii clinicilor de consultanţă în nutriţie vor să slăbească.

„Fructele consumate seara se văd pe cântar"

Din dorinţa de a slăbi cât mai mult într-un timp scurt, femeile supraponderale sunt cele mai predispuse să respecte reguli alimentare şi diete incorecte. „Nu mănânc mult şi totuşi mă îngraş", „Deşi nu mănânc, nu reuşesc să slăbesc" - toate aceste teorii cu care femeile vin la nutriţionist sunt mituri, spun medicii.

„Ingrăşatul ţine de o serie de reacţii metabolice din corp, care nu sunt respectate aşa cum ar trebui. Nu ne respectăm organismul, combinaţiile alimentare, orele la care consumăm alimentele. Nu ţinem cont nici de compoziţia alimentelor şi de metodele de gătit. De exemplu, peştele este bun, dar dacă este prăjit îşi pierde valoarea nutritivă. Fructele sunt bune, dar nu seara, pentru că a doua zi se văd pe cântar", subliniază specialistul Lygia Alexandrescu.

Jurnal alimentar pe o săptămână

Persoanele care doresc să slăbească se pot adresa unui medic nutriţionist de la un cabinet de specialitate sau de la un spital de diabet şi de boli de nutriţie.

O cură de slăbire este mult mai elaborată decât simpla realizare a unui plan alimentar. Înainte cu o săptămână de prezentarea la medic este nevoie de un jurnal cu alimentele consumate (gramaje şi orele meselor). La medic, pacientul va completa un chestionar cu istoricul său medical, plus menţiuni despre afecţiunile rudelor.

Există la câteva clinici particulare din ţară şi aparate care pot măsura schimburile de gaze din respiraţie, pentru stabilirea necesarului caloric exact. Astfel de aparate pot spune cu precizie ce consumă mai mult organismul: proteine, glucide sau lipide. În funcţie de aceste rezultate, nutriţionistul elaborează un plan complet de  slăbire.