Românii se declară mulţumiţi de starea lor de sănătate, deşi trăiesc mai puţin decât restul europenilor

Speranţa de viaţă sănătoasă a bărbaţilor români este de 59,5 ani iar cea a femeilor române, de 61 de ani

Cel mai recent studiu privind atitudinea românilor faţă de propria sănătate, realizat de IMAS, la cererea Philips, a scos la iveală faptul că peste 60% din cei chestionaţi îşi apreciază sănătatea ca fiind bună, foarte bună sau excelentă.

Deşi o serie de date statistice arată că România se situează pe primele locuri în clasamentele europene ce privesc boli care afectează semnificativ calitatea vieţii şi speranţa de viaţă, majoritatea românilor se declară optimişti în privinţă propriei stări de sănătate. De altfel, 77% din participanţii la studiu au declarat că nu suferă de nicio boală cronică.

Totuşi, circa 39% din respondenţi sunt îngrijoraţi cu privire la bolile cardiovasculare, în vreme ce 4% îşi fac griji în ceea ce priveşte posibilitatea dezvoltării unei forme de cancer în următorii 5 ani. Şi, pe bună dreptate, pentru că peste 60% din decesele din România sunt cauzate de boli cardiovasculare, în timp ce 18% sunt consecinţa unei forme de cancer, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Stăm prost la capitolele diagnosticare şi tratament precoce

Mulţi dintre participanţii la studiu (47%) consideră că rata supravieţuirii în cazul unor accidente cardiovasculare sau al cancerului ar fi considerabil mai mare dacă în spitalele din România ar există suficientă aparatură pentru diagnosticarea precoce şi, implicit, pentru iniţierea unor tratamente cât mai devreme. 63% din respondenţi consideră că nu există suficiente echipamente care să favorizeze începerea unui tratament încă din primele stadii ale bolii.

Iar datele care arată o speranţă de viaţă semnificativ mai mică în ţara noastră, în comparaţie cu celelalte ţări europene, în condiţiile în care speranţa de viaţă sănătoasă este relativ aceeaşi, confirmă carenţele pe partea de prevenţie (screening) din România. Mai exact, speranţa de viaţă sănătoasă a bărbaţilor români este de 59,5 ani, faţă de 61 de ani, cât este media europeană, iar cea a femeilor române, de 61 de ani, similară cu media europeană. După 60 de ani, când creşte considerabil nevoia şi frecvenţa testelor de monitorizare, speranţa de viaţă scade dramatic: de la 76,4, media europeană în cazul bărbaţilor, la 69,8 şi, respectiv, de la 82, media europeană în cazul femeilor, la 77.

În condiţiile în care se înregistrează un fenomen accentuat de îmbătrânire a populaţiei la nivel global (până în 2050, se preconizează aproape o triplare a numărului de persoane cu vârste de peste 60 de ani, adică în jur de 2 miliarde de persoane), soluţia vine din regândirea sistemelor de sănătate.

„Va trebui să dezvoltăm sisteme sociale care să încurajeze o mai mare implicare proactivă în prevenirea, depistarea şi diagnosticarea precoce, precum şi trecerea de la un sistem de sănătate centrat pe spital la un alt sistem mai centrat pe pacient. Oferirea îngrijirilor medicale începe cu înţelegerea nevoilor oamenilor", a declarat Robin Armstrong, managerul regional Philips Healthcare, în cadrul mesei rotunde la care au fost anunţate rezultatele cercetării.

Studiul Philips a fost realizat pe un eşantion de 900 de persoane, reprezentativ la nivel naţional, ce acoperă toate cele 42 de judeţe şi toate oraşele cu mai mult de 200.000 de locuitori din România.

Citeşte şi:
7 ponturi ca să trăieşti mai mult şi mai sănătos