1.      Incidenţă tot mai crescută. Numărul cazurilor de cancer de piele creşte de la an la an. Dacă până acum două decenii, medicii cunoşteau melanomul doar din cărţi, în prezent diagnostichează cazuri pe bandă rulantă. De altfel, şi cifrele oficiale confirmă această tendinţă: acum 25 de ani, incidenţa melanomului era de 1,2 cazuri la 100.000 de persoane versus 4,5 cazuri la 100.000 de persoane, în prezent. Medicii susţin însă că numărul cazurilor de cancer ar putea fi mai mare decât ne-am imagina, din cauza subdiagnosticării. În urma programului de testare gratuită a aluniţelor, desfăşurat de Unitatea Mobila de Dermatoscopie, în cadrul ediţiei din acest an a campaniei „Un viitor fără pată”, 22 persoane au fost depistate cu suspiciune de melanom – cel mai agresiv tip de cancer de piele -, 48 de persoane au fost depistate cu suspiciune de alte forme de cancer de piele, iar 300 de persoane au fost depistate cu suspiciuni de displazii, aluniţie cu potenţial de transformare malignă. Incidenţa tot mai crescută a cancerului de piele în rândul populaţiei se datorează expunerii necontrolate la ultraviolete, fără protecţie solară corespunzătoare, obiceiului bronzării artificiale la solar, precum şi schimbărilor climatice (subţierea stratului de ozon).

2.      Comportament periculos în faţa soarelui. Românii nu sunt „prieteni” cu medicul dermatolog şi nici nu au rutina auto-examinării pielii. Încă dăinuie mitul ca aluniţele nu trebuie scoase pentru a preîntâmpina transformarea lor în cancer. La aceasta se adaugă şi comportamentul îngrijorător faţă de expunerea la soare: deşi peste 50% dintre români sunt conştienţi de faptul că aluniţele pot reprezenta un pericol pentru sănătate, 9 din 10 români au declarat că nu au fost la un control dermatologic, în ultimul an, potrivit unui studiu efectuat la comanda FABC, în anul 2015. Un procent semnificativ de tineri între 18 şi 30 de ani participanţi la studiu au declarat că nu obişnuiesc să îşi verifice aluniţele de pe corp, iar un procent la fel de ridicat - 73% - fiind înregistrat şi la categoria de vârstă de peste 30 de ani. Asta cu atât mai mult cu cât majoritatea cazurilor de melanom (85%) se dezvoltă pe tegument anterior fără leziuni, nu pe leziuni deja existente (ex. aluniţe). În plus, mulţi nu iau în calcul arsurile solare din copilărie şi nici istoricul familial de melanom/alte malignităţi care reprezintă un mare factor de risc.

3.      Cel mai bun tratament este depistarea precoce. Doar dacă este depistat în stadiu incipient, melanomul poate fi tratat în proporţie de 98%. În caz contrar, 75% dintre persoanele diagnosticate cu melanom metastatic (în stadiu avansat) îşi pierd viaţa în primul an de la diagnostic. Screeningul joacă, astfel, un rol major în supravieţuirea pacienţilor. Dermatoscopia este cel mai bun instrument de screening – o investigaţie  non-invazivă, nedureroasă, care durează câteva minute. Dermatoscopia poate depista la timp modificările îngrijorătoare ale aluniţelor şi poate înclina balanţa diagnosticului de malignitate sau benignitate. Investigaţia permite examinarea aluniţelor cu o mărire a imaginii acestora de 70 de ori - până la 120 de ori, observându-se microscopic dispoziţia pigmentului şi a vaselor de sange şi permiţând astfel diagnosticarea precoce a melanomului şi a leziunilor precanceroase cutanate.

4.      Lipsa unei reţele de testare. În acest moment, nu există la nivel naţional o reţea organizată pentru pacienţii cu suspiciune de cancer de piele, iar dermatoscopia nu este decontată de către stat. Deşi costurile medicale ale sistemului de îngrijiri cresc în perioada imediat următoare efectuării screeningului, în câţiva ani, se pot face economii semnificative. „Medicii de familie susţin iniţiativa lansării unui program de prevenţie a cancerului de piele, realizat cu ajutorul unui ghid de prevenţie adaptat realităţilor din România, a unor instrumente care să vină în sprijinul medicilor - de exemplu, dotarea cabinetelor cu dermatoscoape, precum şi includerea prevenţiei în Contractul Cadru, din 2017”, a declarat Dr. Daciana Toma, medic de familie şi secretar în cadrul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, în cadrul mesei rotunde „Melanomul, încotro? Politici de sănătate adecvate pentru diagnosticare precoce şi sansă la o viaţă activă pentru bolnavii cu melanom avansat”, eveniment organizat în cadrul campaniei „Un viitor fără pată”.

5.      Acces greu la tratament inovator. Nu doar programele de screening lipsesc, ci şi accesul la tratament adecvat. În cazul pacienţilor  diagnosticaţi cu melanom metastatic, opţiunile terapeutice tradiţionale oferă o rată de supravieţuire limitată, spune şi Dr. Cătălin Costovici, medic oncolog: „Există o mare necesitate pentru terapii eficiente pentru tratamentul melanomului metastatic. Imunoterapia oferă o nouă abordare în cazul cancerului cu rată de supravieţuire pe termen lung, net superioară celei oferite de metodele clasice de tratament (chimioterapie, radioterapie, terapii ţintite etc.) şi o calitate a vieţii sporită, evitându-se o gamă largă de efecte adverse. Din păcate, în ţara noastră, accesul la astfel de tratament este dictat de posibilităţile financiare, întrucât tratamentul nu este încă decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate”. 

Planul Naţional de Luptă împotriva Melanomului

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, alături de Societatea Naţională de Medicina Familiei, şi cu susţinerea unui comitet ştiinţific format din medici specialişti, dar şi experţi din mediul academic, solicită autorităţilor o strategie naţională de luptă împotriva melanomului, menită să reducă incidenţa bolii şi să crească accesul pacienţilor la tratament adecvat. Iniţiativa face parte din campania de informare şi conştientizare a pericolului melanomului – „Un viitor fără pată”.

FABC şi SNMF au organizat, în 14 iulie, masa rotundă „Melanomul, încotro? Politici de sănătate adecvate pentru diagnosticare precoce şi sansă la o viaţă activă pentru bolnavii cu melanom avansat”, eveniment care a marcat înfiinţarea grupului de lucru care va elabora un plan de măsuri în sensul reducerii incidenţei cancerului de piele şi facilitării accesului la tratament pentru pacienţii diagnosticaţi cu această boală. Acest plan va fi înaintat, în toamnă, autorităţilor din Sănătate.

Campanii de informare şi conştientizare asupra pericolelor cancerului de piele şi mesaje de interes general la TV, un program naţional de screening pentru populaţia generală, care să includă medicul de familie, medicul dermatolog şi medicul oncolog, precum şi acces la tratament pentru pacientii cu melanom metastatic au fost doar câteva dintre nevoile actuale enunţate de participanţi.