Reţeta electronică le dă bătăi de cap medicilor şi pacienţilor

Reţeta electronică le dă bătăi de cap medicilor şi pacienţilor

Din cauza problemelor din sistemul informatic, medicii petrec mai puţin timp consultând pacienţii  FOTO: Shutterstock

De la 1 ianuarie 2013, reţeta electronică a devenit obligatorie în România. Problemele de funcţionare a programului şi a Sistemului Informatic Unic Integrat au întârziat tratamentul multor pacienţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

De patru ani se încearcă informatizarea sistemului sanitar din România, în speranţa autorităţilor că astfel vor fi eliminate tentativele de fraudă, că vor fi economisiţi bani şi că pacienţii vor avea doar de câştigat.

De la 1 iulie anul trecut, medicii de familie au prescris reţete electronice pacienţilor, pentru a se acomoda cu sistemul, dar şi pentru a sesiza eventualele probleme cu care se confruntă. Au trecut şase luni de atunci, reţeta electronică a devenit obligatorie în toată ţara, însă problemele persistă, spun medicii de familie. Ba, mai mult, dacă până la 1 ianuarie 2013 puteau fi eliberate, în paralel, şi reţete clasice, de la această dată nu mai există această soluţie nici măcar în cazul în care pică sistemul informatic, lucru care se întâmplă destul de des, potrivit medicilor.

Sistemul le dă bătăi de cap medicilor

„Programul se blochează de mai multe ori pe zi. Apuc să eliberez două-trei reţete, după care se pierde conexiunea. Sunt nevoit să ies şi să intru în sistem şi de trei-patru ori pe zi“, mărturiseşte medicul de familie Călin Ciubotaru, din Bucureşti.

Aceasta nu este, însă, o situaţie izolată. „Mai grav este lunea, când numărul pacienţilor de la medicii de familie şi din ambulatorii este cel mai mare din toată săptămâna şi pică serverele, cum a fost săptămâna aceasta. După ce au căzut toate serverele 20-25 de minute şi s-a refăcut conexiunea, a căzut serverul mare, Sistemul Informatic Unic Integrat, de la Casa de Asigurări, timp de două-trei ore. Am fost cu toţii nevoiţi să reprogramăm pacienţii pentru zilele următoare“, povesteşte şi medicul de familie Sandra Alexiu, secretar general al Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov.

Pacienţii îşi întrerup tratamentul

Totuşi, nu medicii sunt cei care au cel mai mult de suferit din cauza acestor probleme de funcţionare a sistemului de reţete electronice, ci pacienţii. Ei sunt nevoiţi să piardă şi mai mult timp decât până acum în sălile de aşteptare şi în cabinetele medicilor sau chiar să plece acasă fără reţetă.

„Sunt multe cazuri în care pacienţii şi-au întrerupt tratamentul din cauza problemelor din sistemul electronic. Problemele nu sunt noi, ne-am confruntat cu ele de nenumărate ori de la 1 iulie 2012 încoace. Dar până la 1 ianuarie 2013 aveam măcar posibilitatea să facem o reţetă clasică atunci când programul nu mergea, iar pacientul primea tratamentul la farmacie“, precizează medicul Sandra Alexiu.

Şi în prezent, medicii pot realiza reţetele electronice offline, dar pacienţii nu pot beneficia de medicamentele compensate şi gratuite, fiindcă farmaciştii nu văd reţeta în sistem. Prin urmare, bolnavii trebuie să mai facă un drum pentru a-şi procura medicamentele, atunci când medicul de familie va avea posibilitatea să valideze reţeta în sistem.

Noul sistem oferă accesul mai rapid al pacientului la medicaţie, dar şi o mai obiectivă monitorizare a cheltuielilor din sistem. Marius Filip, medic-şef CNAS

În spitale, încă nu se eliberează corect

O altă problemă este că, deşi reţeta electronică este obligatorie de la 1 ianuarie 2013, foarte mulţi medici din spitale şi din ambulatorii nu au încă posibilitatea să facă astfel de prescripţii.

„Vin la medicul de familie foarte mulţi pacienţi cu hârtii de la medicii din spitale, nici măcar cu reţete de mână. Şi noi trebuie să facem reţetă electronică după aceste hârtii. În dezavantaj iese, din nou, pacientul care, în loc să meargă de la medicul curant direct la farmacia spitalului, trebuie să mai facă un drum la medicul de familie, unde are nevoie de programare“, subliniază medicul Sandra Alexiu.

Motivul invocat de medicii din spitale este că nu au calculatoare, conexiune la internet, semnătură electronică şi imprimantă corespunzătoare. „Nu poate fi vorba despre lipsa banilor“, spune dr. Alexiu. „Semnătura electronică îi costă pe medici puţin peste 20 de euro pe an, iar o imprimantă laser de care este nevoie pentru a imprima reţeta electronică nu costă mai mult de 250 de lei“, completează specialista.

Pentru a soluţiona problemele de acest fel din spitale, reprezentanţii medicilor de familie au iniţiat o campanie de informare a pacienţilor cu privire la dreptul lor de a primi un act medical finalizat de la fiecare medic care-i examinează (foi de externare, reţete electronice etc.).  Această campanie este derulată de Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov.

Dacă în plus faţă de activitatea de acum vor interveni şi editarea şi distribuirea cardurilor de sănătate, va fi haos în cabinetele medicilor de familie. Călin Ciubotaru, medic de familie

Erorile nu au fost eliminate

Scopul principal al introducerii reţetei electronice este să se elimine erorile frecvente care se întâlnesc în sistemul medical, după cum declara Marius Filip, medic-şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, anul trecut.

Cu toate acestea, erorile continuă să existe, la şase luni de la implementarea reţetei electronice. Un exemplu este Vasile G., de 54 de ani, din Bucureşti, care nu a putut primi reţetă electronică, deoarece în sistemul informatic figura ca decedat. „Medicul meu de familie a făcut o sesizare, apoi a trebuit să mai fac un drum la Casa de Asigurări şi de-abia apoi am putut primi reţeta“, povesteşte Vasile G.

Avantaje estimate ale reţetei electronice

Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) estimau anul trecut că, odată cu implementarea reţetei electronice, pacienţii vor petrece mai puţin timp pe drumuri de la
un medic la altul şi în farmacii şi că erorile medicilor vor fi mult diminuate. Potrivit medicului-şef al CNAS, sistemul de prescriere a reţetei electronice este prevăzut cu un mecanism avansat de prescriere asistată. Mai precis, medicul este ghidat în momentul prescrierii, se fac automat corelări între diagnostice, vârsta şi sexul pacientului, se primesc atenţionări legate de prescrieri anterioare care pot pune în pericol sănătatea pacientului, de dozele maxime şi de contraindicaţiile medicamentelor.

Cardul de sănătate, încă o problemă în sistem

Tot de la 1 ianuarie 2013, ar fi trebuit să beneficiem şi de cardul naţional de sănătate. Acesta este un fel de portofel electronic care cuprinde numele, data naşterii, codul de asigurat, precum şi toate datele medicale personale, pe care medicii curanţi trebuie să le introducă în sistem.

Cu acordul pacientului, medicul de familie va încărca pe card şi date opţionale, cum ar fi persoanele de contact în caz de urgenţă, grupa sangvină, dacă pacientul vrea sau nu să doneze organe, informaţii care pot salva viaţa pacientului, evitându-se astfel administrarea unor medicamente incompatibile cu profilul său medical, de exemplu.

România va deveni singura ţară din lume care va implementa sistemul informatic unic integrat la scară naţională. Marius Filip, medic-şef CNAS

„Pentru a putea citi cardurile, medicii vor trebui să-şi achiziţioneze terminale, care vor fi conectate la calculatoare, prin intermediul cărora vor avea acces la baza naţională de date. Implementarea propriu-zisă va dura aproximativ un an, astfel că de-abia din 2014 va putea fi folosit cardul de sănătate. Atunci, România va deveni singura ţară din lume care va implementa sistemul informatic unic integrat la scară naţională“, spune Marius Filip, medicul-şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. În luna decembrie a anului trecut, Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate a fost implementat în Arad, în cadrul unei etape-pilot. Iar în prima jumătate a anului, el va trebui emis şi distribuit de medicii de familie tuturor asiguraţilor.

Medicii de familie se revoltă însă împotriva Hotărârii de Guvern 900, adoptată la 1 septembrie 2012, care prevede că aceştia sunt obligaţi să se ocupe de administrarea şi de distribuirea cardului de sănătate.

„Editarea şi distribuirea cardurilor ne-ar lua foarte mult din puţinul timp pe care ar trebui să-l alocăm pacienţilor. În niciun caz nu vom face noi distribuirea“, declară radical medicul de familie Sandra Alexiu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările