Putem ţine în frâu demenţa: creierul „compensează“ daunele produse de maladia Alzheimer

Putem ţine în frâu demenţa: creierul „compensează“ daunele produse de maladia Alzheimer

Crierul persoanelor care suferă de Alzheimer prezintă adesea plăci de beta-amiloid Foto BBC News

Creierul uman are capacitatea de a compensa unele modificări produse în stadiile incipiente ale maladiei Alzheimer, relevă un studiu apărut în revista Nature Neuroscience.


Creierul uman are capacitatea de a compensa deficienţele apărute în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, susţine un studiu realizat la Universitatea din California (SUA), informează BBC.

Studiul sugerează că unele persoane folosesc puteri neuronale extra pentru a contribui la menţinerea capacităţii lor de a gândi.

Cercetărorii speră ca rezultatele lucrării să lămurească de ce doar unii oameni care prinzinte semne timpurii ale bolii continuă să dezvolte un declin grav al memoriei.

Studiul citat a implicat 71 de adulţi care nu prezentau semne ale declinului mintal. Scanarea cerebrală a acestora a scos la iveală faptul că 16 subiecţi aveau plăci de beta-amiloid – depozite de molecule toxice între neuronii din creier, considerate a fi caracteristice pentru boala Alzheimer.

Toţi participanţii au fost rugaţi să memoreze detaliile dintr-o serie de imagini în timp ce le era scanată activitatea cerebrală.

Ulterior, voluntarilor li s-a cerut să-şi amintească informaţiile despre imaginile vizualizate. În cadrul acestui test, ambele grupuri s-au descurcat la fel de bine. Singura diferenţă a fost că persoanele cu plăci de amiloid prezentau o activitate mai intensă atunci când îşi aminteau detaliile acestor imagini.

Oamenii de ştiinţă spun că acest lucru arată că la unele persoane creierul are capacitatea de a se adapta şi a compensa deficienţele produse de aceste plăci de proteine dăunătoare.

Cred că persoanele care au desfăşurat pe parcursul vieţii activităţi stimulatoare din punct de vedere cognitiv au creierul mai pregătit în a se adapta eventualelor deteriorări“, a declarat dr. William Jagust, de la Universtiatea din California.

Autorii studiului precizează că e nevoie de studii suplimentare şi pe termen lung pentru a înţelege de ce unele persoane cu depozite de amiloid în ţesutul cererebral au această capcitatea de a se adapta situaţiei, iar altele nu. De asemenea, ei vor să afle cât timp ar putea creierul să compenseze acstste prejudicii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările