Proiectul „Viteza luminii”. Povestea vaccinului anti-COVID-19 declarat eficient în proporţie de 90%

FOTO Arhivă

Vaccinul anti-COVID-19 anunţat de BioNTech în colaborare cu Pfizer este rodul proiectului Lightspeed („Viteza luminii”), lansat imediat după apariţia primelor informaţii coronavirusul SARS-CoV-2.

„În ianuarie, după ce a citit un articol despre noul coronavirus din Wuhan, fondatorul BioNTech, Ugur Sahin, fiu de imigrant turc în Germania, a decis să constituie o echipă formată din 500 de oameni, care să se dedice în întregime găsirii unui vaccin. Proiectul a fost botezat Lightspeed. După câteva luni de muncă intensă, în parteneriat cu Pfizer, cercetătorii au venit cu patru formule de potenţial vaccin, dintre care a fost aleasă una, cu cele mai bune rezultate: BNT162b2. După faza a treia de testare, care nu s-a încheiat încă, vaccinul dovedeşte o eficienţă de peste 90%”, scrie digi24.ro într-un articol despre povestea vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat de BioNTech şi Pfizer.

„SARS-CoV-2 face parte dintr-o familie de coronavirusuri formate dintr-o particulă virală de formă sferică, acoperită de proteine în formă de ţepi, care îi dau forma de coroană. Aceste proteine-ţepuşă se leagă de celulele umane, dând posibilitate virusului să le infecteze. Vaccinul dezvoltat de BioNTech constă într-un segment scurt de material genetic, denumit mesager RNA, care dă instrucţiuni celulei umane să facă o versiune inofensivă a proteinei-ţintă, un imunogen, care activează răspunsul imun al corpului împotriva virusului SARS-CoV-2”, se arată într-o prezentare pe pagina oficială a companiei preluată de sursa citată.

„Cercetătorii BioNTech se aşteaptă ca abordarea lor să stimuleze sistemul imunitar să genereze anticorpi împotriva coronavirusului. Asta înseamnă că sistemul imunitar învaţă să recunoască virusul SARS-CoV-2 prin expunere şi să prevină infectarea. Spre deosebire de celelalte vaccinuri, vaccinul mRNA nu conţine virusul în sine, deci nu prezintă risc de infectare”, notează Digi24.

BNT162b2

„BioNTech a fost una din primele companii din Europa care a început testele clinice cu o variantă de vaccin, în luna aprilie, în Germania, iar apoi o nouă fază în luna mai, în SUA. Programul BNT162 evaluează cel puţin patru vaccinuri experimentale, fiecare dintre ele reprezentând o combinaţie unică de mesager RNA şi proteină-ţintă. În iulie, BioNTech şi Pfizer şi-au anunţat candidatul câştigător: BNT162b2. Această variantă de vaccin a fost introdusă în testare de fază 2 şi 3 la nivel global, folosind câte două doze de 30 µg. Testele au fost făcute în aproximativ 120 de state din lume, inclusiv din cele două Americi. Vaccinul-candidat a fost ales după publicarea datelor obţinute în urma testelor de fază 1 şi 2 din Germania şi SUA şi după consultări cu Centrul de Cercetare şi Evaluare Biologică aparţinând Agenţiei Americane pentru Alimente şi Medicmente. BNT162b2 codifică o variantă optimizată a proteinei-ţepuşă S, care este ţinta anticorpilor în neutralizarea virusului”, remarcă sursa citată.

CE achiziţionează 300 de milioane de doze

Comisia Europeană (CE) a anunţat miercuri că a aprobat un contract cu laboratoarele american Pfizer şi german BioNTech în vederea achziţionării a peste 300 de milioane de doze de vaccin împotriva covid-19, dintre care primele doze ar putea fi livrate până la sfârşitul lui 2020. Este vorba de cel de-al patrulea contract de acest tip încheiat de Uniunea Europeană (UE) cu grupuri farmaceutice, potrivit AFP.

Pfizer şi BioNTech au anunţat într-un comunicat că preconizează primele livrări ale vaccinului lor „la sfârşitul lui 2020, cu rezerva succesului clinic şi obţinerii autorizaţiilor de la autorităţile de reglementare”.

Cele două laboratoare au anunţat luni că vaccinul lor este „eficient 90%” împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2.

UE a semnat deja trei contracte de precomandă a unor eventuale vaccinuri cu grupurile suedezo-britanic AstraZenaca şi american Johnson & Johnson - până la 400 de milioane de doze de la fiecare -, dar şi cu grupul francezo-britanic Sanofi-GSK - până la 300 de milioane de doze.

UE a încheiat, de asemenea, acorduri preliminare cu societăţile germană CureVac şi americană Moderna.

Comisarul european însărcinat cu Sănătatea Stella Kyriakides a declarat miercuri că nu este în măsură să anunţe o dată a apariţiei vaccinurilor.

„Sunt încă multe etape de trecut înainte de a putea anunţa un calendar”, a declarat ea presei.