Prof. dr. Ioan Fulga: În România, este nevoie de o politică de utilizare raţională a antibioticelor

Prof. dr. Ioan Fulga: În România, este nevoie de o politică de utilizare raţională a antibioticelor

Doar medicul poate prescrie un tratament cu antibiotice, pe baza unei antibiograme

Se apreciază că un sfert din români apelează la antibiotice fără să ceară sfatul medicului atunci când sunt bolnavi. Această atitudine generează aşa-numita rezistenţă la antibiotice. 

Ştiri pe aceeaşi temă

Rezistenţa la antibiotice apare atunci când un antibiotic este frecvent utilizat.

“Românii s-au obişnuit să ia antibiotice după ureche. Dacă îi doare o măsea, iau antibiotice, dacă au o infecţie urinară iau antibiotice. Chiar şi răceala o tratează cu antibiotice. În plus, nu respectă doza şi perioada de administrare. Pentru a distruge în totalitate microbii, un antibiotic ar trebui luat cel puţin cinci zile. Însă, unele persoane iau medicamente o zi-două, văd că se simt mai bine, şi consideră că s-au vindecat. Este greşit!  Pe termen scurt, tratamentul scade agresivitatea microbilor, însă există riscul de a dezvolta mecanisme de rezistenţă la antibioticul respectiv”, explică medicul de familie Călin Ciubotaru.

Medicul mai spune că înainte de administrarea unui antibiotic se recomandă o antibiogramă pentru a vedea ce antibiotic este eficient în infecţia respectivă.

Amoxicilina, frecvent prescrisă

În România, amoxicilina (aparţine clasei penicilinelor) se numără printre cele mai frecvent prescrise antibiotice. Din păcate, ca multe alte peniciline, amoxicilina devine tot mai puţin eficientă şi, prin urmare, medicii o prescriu fie în doze mai mari, fie în combinaţie cu alte substanţe, precum, acidul clavulanic (de exemplu, augmentinul).

"Rezistenţa microbilor la amoxicilină este dată de faptul că aceşti microbi produc o enzimă, numită penicilinaza. Acidul clavulanic însă are capacitatea de a o inhiba. Prin urmare, eficienţa penicilinei creşte”, explică prof. dr. Ioan Fulga, şeful Catedrei de Farmacologie a UMF „Carol Davila” din Bucureşti.

De asemenea, prof. dr. Ioan Fulga consideră că în România este nevoie de o politică de utilizare raţională a antibioticelor. Iar în ceea ce priveşte combaterea rezistenţei la antibiotice, el propune două soluţii: 1. Utilizarea de antibiotice vechi care nu s-au mai folosit în zona respectivă. 2. Folosirea unor antibiotice noi pentru zona respectivă.

"Rezistenţa la antibiotice depinde de zonele geografice. Într-o zonă geografică, medicii prescriu anumite antibiotice, în altă zonă pot fi frecvent folosite alte clase de antibiotice. Iar când se creează rezistenţa la acele antibiotice, medicii sunt nevoiţi să apeleze la antibioticele de rezervă", mai spune profesorul Fulga.

Totodată, prof. dr. Ioan Fulga afirmă că rezistenţa la un antibiotic dispare dacă o perioadă de timp acel antibiotic nu este administrat.

Recent, Margaret Chan, director general la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a spus că o criză globală a antibioticelor este pe cale să izbucnească, deoarece cele mai frecvente infecţii riscă să devină boli incurabile din cauza evoluţiei rapide a rezistenţei microbilor care le produc.

Citeşte şi:
Ce antibiotice şi-au pierdut eficienţa în România







Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările