Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie: „Gripa poate să ducă la complicaţii şi la deces, chiar dacă eşti aparent sănătos“

Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele
Societăţii Române de Microbiologie: „Gripa poate să ducă la complicaţii şi la
deces, chiar dacă eşti aparent sănătos“

Prof.dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie

EPIDEMIE Anul acesta s-au înregistrat mai multe îmbolnăviri din pricina virursurilor gripale, precum şi mai multe decese, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Rămâne de văzut dacă tendinţa se va păstra până la finalul sezonului rece, spune prof. dr. Alexandru Rafila, şeful Departamentului de Microbiologie din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş“ din Bucureşti, preşedintele Societăţii de Microbiologie.

Cele mai recente date statistice ale Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că, de la începutul sezonului gripal 2018-2019 s-au înregistrat 120 de decese confirmate cu virus gripal, faţă de numai 30 în perioada similară a sezonului trecut. Numărul infecţiilor respiratorii şi al complicaţiilor cauzate de gripă a fost şi el mai mare, cu toate că, în mod paradoxal, s-au imunizat mai multe persoane decât anul trecut. Prof. dr. Alexandru Rafila, şeful Departamentului de Microbiologie din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş“ din Bucureşti, preşedintele Societăţii de Microbiologie, vorbeşte despre circulaţia virusurilor gripale anul acesta, comparativ cu anul trecut şi despre criteriile după care autorităţile sanitare declară epidemie.

„Weekend Adevărul“: V-aş propune să începem de la cifrele pe care le avem în acest moment despre gripă: peste 120 de morţi din pricina complicaţiilor şi un număr semnificativ mai mare de infecţii respiratorii, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Ce se întâmplă? Este virusul mai agresiv sezonul acesta?

Prof. dr. Alexandru Rafila: În primul rând, dacă ne uităm comparativ cu anul trecut, numărul mare de cazuri de viroze respiratorii şi de cazuri de gripă a fost înregistrat mai devreme decât sezonul din anul precedent. Rămâne să vedem până la sfârşitul acestui sezon dacă acest decalaj se păstrează – adică dacă sezonul se va termina ceva mai repede decât sezonul gripal din anul precedent sau se va prelungi. Sigur că acest lucru nu poate fi stabilit în momentul de faţă, dar ce am observat în acest an a fost un număr mare de viroze respiratorii într-un interval relativ scurt, un număr mare de cazuri de gripă, confirmate clinic – câteva mii săptămânal – cu un maximum de aproape 5.000 de cazuri într-o săptămână.

Ce înseamnă cazuri confirmate clinic?

Care răspund definiţiei de caz pentru gripă. Există pentru fiecare boală transmisibilă importantă o definiţie de caz, furnizată de Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile şi, dacă un pacient are o simptomatologie care răspunde acelor criterii, este considerat un caz de gripă confirmată clinic. Nicăieri în lume nu se face testare la toată lumea care are o viroză respiratorie care ar putea să fie gripă. Există însă sisteme-santinelă de monitorizare care prelevează de la pacienţii suspecţi probe, le trimit pentru confirmare la un laborator de referinţă – în cazul nostru la Institutul Cantacuzino – şi atunci, rezultatele pe care le vedeţi în fiecare săptămână legate de confirmarea cazurilor de gripă prin teste de laborator sunt acele cazuri din sistemul-santinelă de supraveghere. Care sunt desigur, mult mai puţine decât numărul total de cazuri de gripă diagnosticate.

De ce se face acest lucru?

Să observăm circulaţia virusurilor gripale, ce tipuri de virusuri gripale produc îmbolnăviri şi, mai mult, care este procentul cazurilor pozitive din totalul probelor testate. Conform documentelor OMS, epidemia de gripă se declară după ce există trei săptămâni consecutive cu o creştere susţinută de peste 20% a numărului de viroze respiratorii şi a cazurilor de gripă diagnosticate clinic şi peste 10% din totalul probelor trimise pentru testare sunt pozitive pentru gripă. Gândiţi-vă că la noi, în această perioadă, peste 60% din probele trimise au fost pozitive pentru gripă.

„Virusurile gripale de tip B apar către sfârşitul sezonului“

Care au fost virusurile circulante în acest sezon?

În săptămânile precedente, majoritatea îmbolnăvirilor şi deceselor au fost produse de AH1N1. Între timp, proporţia cazurilor AH3N2 a început să crească şi probabil că vom asista la o sporire a numărului de cazuri de AH3N2 în această perioadă. Iar cazurile produse de tipurile B de virus gripal apar de obicei spre sfârşitul sezonului. Şi dacă vă veţi uita la ce s-a întâmplat anul trecut, majoritatea cazurilor si deceselor au fost cu tipul B.

 AH1N1 este virusul care a produs gripa botezată de presă drept „gripă porcină“, nu?

Bine, haideţi să fim serioşi. Gripa porcină este un termen popular. „Gripa porcină” a fost provocată de virusul AH1N1 care s-a numit aşa pe fondul apariţiei unui virus recombinant. Recombinarea s-a petrecut prin pasaj la porc, aşa cum gripa aviară se poate produce prin recombinarea virusurilor gripale prin pasaj la pasăre. Deci ce se întâmplă? Păsările pot face gripă. Dacă un virus care produce îmbolnăviri la păsări  suferă modificări şi poate să se transmită la om este o problemă serioasă, dar nu este aşa de serioasă dacă se transmite doar la un singur om. Dar, dacă acel virus dobândeşte capacitatea ulterioară de a se transmite interuman, atunci spui că discuţi despre un virus cu potenţial pandemic. Pentru că e un virus nou, foarte patogen pentru om, şi dacă se poate transmite interuman, atunci poate să producă foarte multe îmbolnăviri şi decese.

A fost cazul gripei acesteia AH1N1?

Aşa a fost, dar e vorba despre gripă porcină. Adică un virus care s-a recombinat prin reasortare între virusul uman, virusul porcin, dar şi aviar. Din fericire, nu a fost un virus cu o patogenitate şi cu o virulenţă extrem de mare. Care nu a produs un număr mult mai mare de îmbolnăviri decât era aşteptat. Mai mult, el a devenit un virus sezonier. De atunci, în fiecare an, îl regăsim în formula vaccinului gripal şi îl regăsim în circulaţie cu nişte mici modificări pe care le dobândeşte datorită variabilităţii naturale a virusului gripal. Deci nu mai are nimic de-a face cu situaţia din 2009, când s-a manifestat pandemia de gripă. Cel de-al doilea virus în circulaţie este un virus H3N2, tot de tip A. Şi o să vedem care va fi circulaţia virusurilor de tip B. Până în momentul de faţă, au fost inregistrate doar un caz sau două cu infecţie de tip B anul acesta.

E mai virulent AH3N2?

Este greu de spus. Concluziile astea nu poţi să le tragi la mijlocul sezonului, ci la sfârşit. Când vezi numărul total de cazuri, când vezi care este proporţia de cazuri din fiecare categorie şi când vezi care au fost cazurile complicate şi cele care au dus la deces provocate de fiecare dintre aceste virusuri. Deocamdată, nu putem decât să observăm că avem un număr mare de cazuri într-un timp relativ scurt. Lumea e îngrijorată pentru că deja se înregistrează 120 de decese.

Este normal să fie aşa?

Este normal să fie aşa, dar pe de altă parte, nici nu putem să rezolvăm peste noapte această problemă, având în vedere că vaccinarea are o perioadă optimă în lunile premergătoare apariţiei îmbolnăvirilor – în octombrie, noiembrie, cel mai târziu, în decembrie. Sigur că ea se poate continua şi în ianuarie şi, eventual, în primele săptămâni din februarie, dar nu mai are o eficienţă la fel de mare şi lumea încearcă să găsească vaccin într-un moment în care s-au epuizat stocurile, iar producătorii au terminat producţia.

Vă referiţi la faptul că această producţie diferă de cea a unei pastile?

Producţia de vaccin gripal nu e permanentă. Şi acest lucru e bine de ştiut. Producătorii produc în pre-sezon întreaga cantitate, o distribuie, ţările au programe sau distribuie prin farmaciile cu circuit deschis. La un moment dat, vaccinul sezonier din anul respectiv se termină. Nu este vorba, ştiu eu, de algocalmin, care se poate produce rapid, în tranşe, atunci când este nevoie.

Producţia noului vaccin începe în luna martie

Cât durează un ciclu de producţie a vaccinului gripal?

Producerea vaccinului gripal durează câteva luni. Nu se poate să spui în plin sezon: peste o săptămână îţi livrez orice cantitate. Pentru că dacă s-a terminat producţia şi s-au terminat stocurile, producătorul se găseşte în faza de verificare a instalaţiilor, nu în faza de producţie. În curând, în luna martie, OMS va furniza formula pentru vaccinul din sezonul 2019-2020 din emisfera nordică, iar producătorii încep deja să producă.

Cum furnizează OMS formula? Explicaţi-ne puţin.

E un proces complex de supraveghere a circulaţiei tulpinilor de virus gripal. Procesul de supraveghere integrează datele legate de circulaţia celor din emisfera sudică şi a celor din emisfera nordică. Sezonul gripal din emisfera sudică este atunci când la noi este vară, iar la ei – iarnă, iar formula vaccinului pentru fiecare dintre cele două emisfere poate fi diferită. Tulpinile de virus gripal care urmează să intre în compoziţia vaccinurilor sunt furnizate către producători de laboratoarele partenere ale OMS. Deci există la nivelul OMS un sistem de pregătire foarte bine reglementat.

Nu face fiecare producător ce-i trece lui prin cap...

Există o recomandare clară din partea OMS – care sunt virusurile probabil să circule în sezonul următor – de cele mai multe ori există o potrivire 100%, dar sunt uneori şi situaţii în care să circule şi altă tulpină, modificată faţă decât cea recomandată. Mai mult, această potrivire a crescut foarte mult în momentul în care acum vreo doi-trei ani a apărut vaccinul tetravalent. Acesta conţine două tulpini de virus A şi două de virus B, iar acoperirea e mai bună. Vaccinul trivalent – care a fost administrat în acest sezon în România, în cadrul Programului MS, a fost achiziţionat deoarece exista un acord-cadru şi producătorul încă nu furniza vaccinul tetravalent pentru toate grupele de vârstă – dar, de la anul, cu siguranţă lucrurile se vor schimba. Este însă de apreciat faptul ca tulpinile AH3N2 şi AH1N1 sunt conţinute în vaccinul trivalent.

Concret, când începe şi când se termină producţia vaccinului antigripal?

Începe în martie şi durează până în septembrie. Ceea ce nu înseamnă doar producţia, ci şi controlul vaccinului, un lucru foarte important pe care trebuie să-l menţionăm. Se controlează siguranţa – adică să fim siguri că nu se produc efecte adverse majore în afara celor aşteptate: o uşoară durere la locul de administrare, roşeaţă sau o stare de subfebrilitate – şi eficacitatea – adică, după administrare, obţinem un titru de anticorpi protectori împotriva antigenelor care se găsesc în vaccin şi care coincid cu antigenele virusurilor circulante. La vaccinul gripal, spre deosebire de alte vaccinuri, nu avem o eficacitate la fel de mare cum avem la vaccinul rujeolic, de peste 95%. Avem o eficacitate undeva între 70% şi 75%. Există persoane cărora li se administrează vaccinul şi tot fac boala – de obicei forme ceva mai uşoare – dar noi, fiecare, reacţionăm individual. Nu există un vaccin perfect. Dar, pe viitor, se speră obţinerea unui vaccin care să fie protector faţă de toate tulpinile de virus gripal şi care sa fie administrat mai rar,  o dată la cinci ani, de exemplu. Ceea ce ar fi un mare câştig.

Cât de departe suntem de momentul acela?

Nu ştiu dacă suntem atât de departe. Sigur, sunt probleme legate de secretul de producţie – de evoluţia studiilor clinice – pentru că un vaccin este studiat mai mulţi ani – spre 10 ani – până ajunge să fie pus pe piaţă, din momentul în care cercetarea se dezvoltă. Un vaccin este un produs complex. Produsele biologice sunt produse testate îndelung şi siguranţa şi eficacitatea sunt pe primul loc în ceea ce priveşte testarea. Şi se testează de fiecare dată când există o tranşă nouă de producţie, ca să corespundă criteriilor care sunt foarte stricte.

 „Nu putem limita răspândirea bolii dacă persoanele infectate vin în colectivitate“

În lista deceselor de anul acesta erau şi persoane care nu s-au vaccinat, dar care nu aveau alte boli. Ce ar trebui să înţelegem de aici?

Au fost şi câteva astfel de situaţii. Gripa este o infecţie virală care poate să ducă la complicaţii şi la deces, chiar dacă ai o stare de sănătate aparentă. Dar riscul e mult mai mare pentru persoanele care au comorbidităţi. Dovadă şi proporţia mult mai mare de decese. Aici aş vrea să fac un comentariu asupra unui lucru care este speculat într-un mod neetic de cei are se opun vaccinării. Ei susţin că persoanele care aveau comorbidităţi nu au murit din cauza infecţiei gripale, ci din cauza altor boli pe care le aveau. Adică: ai o bronhopneumopatie obstructivă cronică – BPOC – sau ai insuficienţă cardiacă, decesul s-a produs din cauza insuficienţei cardiace sau BPOC. Dar realitatea este că infecţia gripală este cea care a agravat evoluţia bolii de bază, a generat complicaţii şi a dus la deces. 

Toate aceste categorii sunt categorii de risc.

Da, categorii la care se recomandă vaccinarea, pentru care Ministerul Sănătăţii, prin intermediul medicilor de familie, furnizează vaccin. Trebuie să facem puţină educaţie şi la nivelul pacienţilor şi câteodată şi la nivelul medicilor de familie. Adică: pacienţii să ştie că în presezonul gripal trebuie să meargă la medicul de familie să solicite vaccinarea. Orice medic de familie are o catagrafie, ştie câţi pacienţi are pe listă şi ce boli au. Să spunem că din 2.000 de pacienţi sunt 500 într-o categorie la risc, care înseamnă boli cronice, cardiovasculare, pulmonare, diabet. Dacă ei vin în cursul anului şi solicită vaccin, atunci medicul de familie ştie cât să ceară la rândul său. Tot timpul e o discuţie: de ce MS a luat 1,3 milioane de doze? Păi, dacă ia 2 milioane de doze şi nu se fac decât 1,3 milioane, restul se aruncă. Deci nu se poate lua estimativ. Trebuie să ştim exact pentru câţi pacienţi luăm. Ca în România să putem să atingem ţinta OMS, să avem 75% din persoanele din grupele la risc vaccinate, ar trebui să vaccinăm cel puţin 4 milioane de persoane la care ar trebui să adăugăm femeile gravide şi copiii, pentru că multe dintre cazurile de gripă se înregistrează la copii. E normal, sunt în colectivităţi, transmiterea e mai uşoară. Din cauza aceasta, măsurile recomandate de autorităţile de sănătate publică au fost de triaj epidemiologic zilnic în şcoală. Pe cei care au semne ale unei viroze respiratorii – nas înfundat, tuse persistentă, febră – îi trimiţi acasă, să se autoizoleze şi să se adreseze medicului de familie. Şi, în felul acesta, limităm răspândirea bolii. Nu putem limita răspândirea bolii dacă persoanele infectate vin în colectivitate. 

Cine să facă triajul? Îl fac profesorii, dar nu ar trebui să-l facă medicii şcolari?

Chiar dacă există un medic sau un asistent, într-o şcoală învaţă simultan 1.000 de copii şi dacă îl examinează pe fiecare un minut, asta înseamnă 1.000 de minute. Nu poţi să ai aşa mult personal medical care să facă triajul epidemiologic. Un profesor sau un învăţător poate să vadă la începutul programului dacă un copil are o problemă de sănătate, vede dacă tuşeşte, dacă îşi suflă nasul. Nu se poate face triajul epidemiologic de un singur cadru medical, în fiecare zi, într-o şcoală. Chiar dacă există cabinete de medicină şcolară.

„Testul de gripă nu trebuie făcut“

Au fost nişte discuţii legate de testul de gripă, care trebuie plătit.

Testul de gripă nu trebuie făcut. Vă spuneam că majoritatea cazurilor de gripă se diagnostichează clinic. Testul de gripă este unul orientativ, în primul rând că nu e un test cu o fidelitate foarte mare. Adică poţi să ai gripă şi testul să iasă negativ. El poate fi utilizat în anumite situaţii. Dar nu trebuie utilizat de rutină. Nu există nicio obligaţie, nici a instituţiei sanitare şi nici a autorităţilor în acest sens. În nicio ţară.

Cât de eficientă este reţeta antigripă cu usturoi şi ceapă?

„Am văzut că există pe internet o reţetă antigripă cu usturoi şi ceapă. Având în vedere că era un macerat al unor alimente iritante în oţet, cred că dacă se consumă conform indicaţiilor, poate să producă gastrite şi neplăceri multor persoane – de pildă, cele care au gastrită sau probleme legate de o boală hemoroidală. Cu siguranţă, efectul „terapeutic“ sau „preventiv“ faţă de gripă nu are niciun fel de specificitate. Sigur, sunt substanţe nutritive, unele au proprietăţi antiseptice – dacă ne referim la usturoi – dar de aici şi până la a recomanda asta ca „vaccin“ este o distanţă mare şi mi se pare doar o încercare de a spori notorietatea cuiva care furnizează informaţii mincinoase foarte multor părinţi, sfătuindu-i să nu-şi vaccineze copiii. Din păcate! Eu m-aş întreba dacă persoana care dă astfel de sfaturi şi-a vaccinat într-adevăr copiii sau nu. Şi e o întrebare la care nu ştiu dacă o să răspundă sincer.“

CV

Reprezentant al României la OMS

Numele: Alexandru Rafila

Data şi locul naşterii: 27 decembrie 1961, Bucureşti

Studiile şi cariera:

În 1987, a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti.

Între 1992 şi 1994, a lucrat ca specialist în Laboratorul de medicină şi microbiologie al Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino“. În 1999, a devenit specialist senior.

Între 2001 şi 2004 a fost director general pentru politici de sănătate în Ministerul Sănătăţii.

Din 2001, a fost, în repetate rânduri, reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

În 2004, a obţinut doctoratul în microbiologie.

Între 2012 şi 2013, a fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Din 2015 este profesor de microbiologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti şi şeful Departamentului de Microbiologie de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş“ din Bucureşti.

Locuieşte în: Bucureşti

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: