Pro şi contra naşterii prin cezariană

Multe femei îşi doresc să nască prin cezariană, chiar dacă această opţiune ar trebui să fie justificată medical. Iată de ce este bine ca naşterea să se facă natural, dacă nu există contraindicaţii. 

Operaţia de cezariană reprezintă naşterea chirurgicală, realizată sub anestezie, printr-o incizie care taie pielea, muşchii şi uterul mamei pentru a permite extragerea copilului. Se pot face două tipuri de incizii. La nivelul abdomenului inferior, deasupra zonei pubiene, există opţiunea aşa-numitei „cicatrice ascunsă de linia lenjeriei intime" sau, în unele situaţii, incizia se poate face pe verticală, sub forma unei linii care uneşte ombilicul cu zona pubiană.

Citeşte şi:

Ce probleme întâmpină viitoarele mame la naştere

Pro şi contra naşterii acasă, doar cu moaşă

De aceea, operaţia de cezariană necesită coaserea cu fire de sutură. Dacă acestea nu sunt resorbabile, într-un interval care variază de la două până la şapte zile, ele trebuie scoase şi proaspăta mămică poate pleca acasă.

Medicamentele pot întârzia lactaţia

În cazul naşterii vaginale, bebeluşul poate fi pus la sân pentru alăptare la câteva ore de la naştere. În schimb, în cazul naşterii prin cezariană, apariţia lactaţiei poate întârzia. Acest lucru se explică prin faptul că intervenţia necesită anestezie şi, ulterior, administrarea de medicamente care să atenueze durerea. În unele situaţii, substanţele chimice din aceste medicamente întârzie apariţia secreţiei de colostrum şi, implicit, de lapte.

În alte situaţii, proaspetele mămici nu pot alăpta din prima zi din cauza disconfortului dat de operaţie şi a stării de rău care poate fi o consecinţă a anesteziei. Din aceste motive, se întâmplă adesea ca bebeluşii născuţi prin cezariană să beneficieze mai târziu de substanţele hrănitoare conţinute de colostrum, care precede lactaţia şi care se secretă în primele 3-4 zile de la naştere.

Salvatoare în unele cazuri

Indicaţiile medicale pentru cezariană se cunosc, în general, din timp. Este vorba despre situaţiile în care bazinul mamei este prea mic comparativ cu capul fătului, despre cele în care fătul nu este situat cu capul în jos la naştere, dacă există cicatrice uterine de la cezariene anterioare, dacă fătul are o greutate care depăşeşte 4 kg, dacă mama are boli cronice cu contraindicaţii pentru naştere naturală sau dacă medicul a observat că placenta blochează cervixul (placenta praevia). Dar evoluţia travaliului este imprevizibilă şi, în anumite situaţii, decizia unei cezariene se poate lua şi pe loc, dacă apare suferinţă fetală.

Cicatricea rămasă «doare»  mai multe luni

Pentru că este o intervenţie chirurgicală, operaţia de cezariană necesită monitorizare în primele 24 de ore. Riscurile de infecţie şi cele de hemoragie sunt mai mari în acest caz comparativ cu cele presupuse de naşterea fiziologică.

Incizia abdominală se cicatrizează, în medie, în aproximativ patru săptămâni de la operaţie, dar este posibil ca durerea în zona inciziei să persiste până la şase luni post-operator. Şi în cazul naşterii vaginale pot exista cicatrice. Este cazul epiziotomiilor, incizii în muşchii perineului, realizate pentru a lărgi canalul naşterii, dar acestea se vindecă mai rapid şi durerea nu persistă după vindecarea completă.

Bebeluşii, fără traume fizice

Dacă în cazul mamelor, operaţia de cezariană nejustificată medical nu este o decizie favorabilă organic, pentru bebeluşi, din anumite puncte de vedere, cezariana este mai puţin traumatizantă decât o naştere naturală. Fiindcă nu mai trec prin procesul de expulzie, bebeluşii născuţi prin cezariană nu sunt afectaţi de presiunea contracţii­lor. De aceea, au pielea roz, nu vineţie, iar craniul nu are uşoarele deformări pe care le prezintă bebeluşii născuţi natural.

Lipseşte şi riscul de infecţii transmisibile de la mamă la făt, precum cea cu Candida albicans. De asemenea, sunt eliminate riscurile de traumatisme şi chiar de fracturi pe care le implică folosirea unor proceduri medicale ce ajută expulziile naturale dificile, precum
vacuumul şi forcepsul.

Specialistul nostru

Dr. Alexandra Crişan
medic primar obstetrică-ginecologie Spitalul Filantropia

Operaţia de cezariană poate fi „de urgenţă" şi se efectuează în timpul travaliului, având următoarel indicaţii: distocia de dinamică (prelungirea travaliului), probă de travaliu negativă (fătul nu este aşezat pentru naştere cu capul în jos), status fetal incert (suferinţă fetală acută), prolaps de cordon ombilical (se întrerupe circulaţia sângelui prin cordonul ombilical), creşterea tensiunii arteriale a mamei, creşterea frecvenţei cardiace la mamă sau la făt, decolarea de placentă (placenta blochează colul) sau placenta praevia cu sângerare, travaliu eşuat (mama nu mai poate împinge), făt macrosom (făt prea mare comparativ cu bazinul mamei). Un alt tip de operaţie cezariană este cea „electivă" şi se realizează pe baza unei indicaţii medicale preexistente.

Restricţie

După cezariană, este interzis să ridici greutăţi, iar ducerea copilului poate fi dificilă.