Prima vizită a copilului la medicul stomatolog şi probleme dentare frecvente în copilărie

Prima vizită a copilului la medicul stomatolog şi
probleme dentare frecvente în copilărie

La ce vârstă trebuie să meargă copilul pentru prima dtă la dentist şi care sunt problemele dentare frecvente în copilărie FOTO: Shutterstock

Un studiu realizat de către Societatea de Stomatologie Estetică din România arată că 83% dintre copiii din ţară în vârstă de 6 ani au dinţii afectaţi de carii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu toate acestea, frica de stomatolog îi ţine pe mulţi copii departe de cabinetele dentare, iar părinţii nu sunt suficient de bine informaţi în ceea ce priveşte scopul vizitelor la stomatolog de la o vârstă fragedă.

Încă de la apariţia primilor dinţi ai copilului, părinţii trebuie să stabilească o consultaţie la pedodont pentru o examinare, în special dacă introduc hrana solidă în alimentaţia acestuia.

Dinţii copilului se vor spăla după fiecare masă şi înainte de culcare cu o periuţă specială, moale. 

„Prima întâlnire cu medicul stomatolog trebuie să aibă loc încă de la vârsta de 1 an şi să fie urmată de controale periodice la fiecare 6 luni. Intervalul poate părea scurt pentru un copil, însă perioada este critică pentru dezvoltarea sănătoasă a danturii şi pentru însuşirea unor obiceiuri sănătoase. În plus, în acest mod sunt evitate şi tratamentele costisitoare ce pot apărea în cazul unei igiene dentare deficitare”, explică Dr. Daniel Borteanu, medic stomatolog în cadrul Respiro Dental.


Care sunt problemele ce pot apărea în dezvoltarea danturii la copil?

În cazul dentiţiei de lapte, lipsa spaţierilor între dinţi indică o posibilă înghesuire a dinţilor definitivi, odată ce aceştia vor erupe pe arcadă. De asemenea, este important ca vârful caninilor inferiori să fie tocit, pentru a permite creşterea maxilarului superior. În cazul în care abrazarea acestuia nu are loc în mod natural, medicul ortodont poate interveni prin şlefuirea selectivă a cuspizilor.

Între 6 şi 12 ani, în cavitatea bucală există atât dinţi de lapte, cât şi dinţi definitivi. La începutul acestei perioade se acordă o atenţie sporită muşcăturii, întrucât probleme precum ocluzia adâncă acoperită pot persista şi odată cu apariţia dentiţiei permanente.

Ocluzia adâncă presupune faptul că incisivii superiori îi acoperă aproape în totalitate pe cei inferiori, fapt ce poate duce la ulceraţii ale mucoasei palatine şi la afecţiuni parodontale. Există diferite tipuri de ocluzii anormale, fiecare aducând numeroase neplăceri, dar putând fi tratate foarte uşor în cazul copiilor.

În jurul vârstei de 8-9 ani pot apărea atât strungăreţele, cât şi înghesuirea tranzitorie a dinţilor. Ambele probleme ar trebui să se rezolve în mod natural, însă în cazul în care situaţia nu se schimbă, este nevoie să se intervină prin aplicarea unui aparat ortodontic. 

O altă problemă ce poate apărea este pierderea precoce a dinţilor de lapte, afectaţi de leziuni carioase sau traumatisme. În cazul pierderii unei măsele de lapte, pot apărea migrări ale dinţilor vecini, cu micşorarea sau dispariţia spaţiului pentru dintele de înlocuire, care nu va mai erupe.

Înghesuirile dinţilor apar fie când dinţii sunt prea mari, fie oasele maxilare prea mici. Acestea pot cauza atât carii dentare, cât şi un aspect inestetic ce afectează psiho-social individul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările