Prim ajutor în caz de insolaţie. Medic: „Fără scăderea promptă a temperaturii sub limita de risc, pot să apară leziuni cerebrale ireversibile“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dr. Elena Păcuraru atrage atenţia că insolaţia netratată poate fi fatală
Dr. Elena Păcuraru atrage atenţia că insolaţia netratată poate fi fatală

Dacă nu este tratată corespunzător, insolaţia poate afecta ireversibil creierul şi alte organe vitale, iar în cazuri grave, duce chiar la deces. De aceea este important să ştim care sunt primele simptome de insolaţie şi să luăm măsuri cât mai devreme, pentru a evita complicaţiile severe.

Cei mai expuşi pericolului de insolaţie sunt copiii, vârstnicii şi diabeticii care tind să ignore sau nu simt primele semne ale şocului termic – cea mai gravă condiţie asociată insolaţiei.

Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă, ne-a detaliat tot ce trebuie să ştim despre insolaţie şi despre cum o putem trata şi evita.

Primele simptome de insolaţie: începe cu o senzaţie de epuizare

SmartLiving: Ce este insolaţia, mai exact, şi de ce apare?

Dr. Elena Păcuraru: Insolaţia reprezintă o supraîncălzire a corpului cauzată de expunerea prelungită la soare sau de efectuarea unui efort fizic intens/prelungit, în condiţii de temperatură atmosferică crescută.

Această supraîncălzire apare pentru că transpiraţia, prin care organismul menţine temperatura normală a organismului în condiţii de temperaturi externe ridicate, nu mai poate echilibra încălzirea excesivă a corpului.

Tot în aceste condiţii, se înregistrează şi o scădere a metabolismului bazal, de asemenea implicat în termoreglare. În anumite condiţii, insolaţia poate deveni o condiţie medicală severă, care se poate solda cu deces, în lipsa unui tratament prompt administrat.

SmartLiving: Ce simptome ar trebui să ne dea de gândit că suferim de insolaţie?

Dr. Elena Păcuraru: Insolaţia începe, de obicei, printr-o senzaţie de epuizare, urmată imediat de instalarea simptomelor ce prevestesc gravitatea.

Simptome insolaţie:

  • durere de cap,
  • ameţeală,
  • greaţă,
  • vărsături,
  • senzaţie de slăbiciune musculară sau crampe musculare.

În această etapă, temperatura corpului depăşeste 37 de grade Celsius. Dacă nu se intervine prompt în această fază, starea se poate agrava dramatic: temperatura corporală atinge şi depăşeşte 40 de grade Celsius, se instalează semnele unei deshidratări severe: confuzia, scăderea tensiunii arteriale, accelerarea compensatorie a ritmului cardiac şi reducerea cantităţii de urină eliminată. Această situaţie reprezintă o urgenţă medicală şi prognosticul poate fi rezervat.

Epuizarea termică prin pierderea apei şi a sărurilor

SmartLiving: În contextul insolaţiei se vorbeşte inclusiv despre epuizare termică şi şoc termic. Care este diferenţa dintre ele?

Dr. Elena Păcuraru: Epuizarea termică este prima stare care se instalează în contextul insolaţiei şi se asociază, de obicei, cu deshidratarea. Are două mecanisme de producere. Unul este prin pierderea apei, când prezintă ca simptome:

  • sete excesivă,
  • slăbiciune,
  • durere de cap,
  • alterarea şi/sau pierderea conştienţei.

Al doilea mecanism de producere a epuizării termice este prin pierderea de săruri, când simptomele sunt reprezentate de:

  • greaţă,
  • vărsături repetate (prin edem cerebral),
  • crampe musculare sau abdominale,
  • ameţeală.

Fără tratament prompt, epuizarea termică conduce rapid la deces.

În cazul bebeluşilor şi copiilor mici, care nu-şi pot exprima disconfortul, trebuie urmărite simptome de insolaţie ca:

  • stare de agitaţie;
  • respiraţie rapidă;
  • letargie;
  • iritabilitate;
  • vomă.

Şocul termic poate afecta ireversibil creierul

SmartLiving: Iar şocul termic? De ce apare şi cât de grav este?

Dr. Elena Păcuraru: Şocul termic reprezintă cea mai gravă condiţie asociată insolaţiei şi reprezintă o urgenţă medicală majoră deoarece poate cauza decesul sau afectarea ireversibilă creierului şi a altor organe interne. Apare după expunere prelungită la temperaturi ridicate şi se asociază cu deshidratarea. Afectează, de obicei, persoanele de peste 50 ani, dar şi atleţii pot ajunge la şoc termic.

Definiţia medicală a şocului termic este: o temperatură corporală egală sau mai mare de 40 de grade Celsius determinată prin termometrizare anală, însoţită de afectarea sistemului nervos central. Simptomele asociate sunt:

  • durerea de cap,
  • ameţeala,
  • confuzia,
  • dezorientarea,
  • convulsiile,
  • pielea roşie, fierbinte şi uscată,
  • slăbiciunea musculară şi crampele musculare,
  • accelerarea bătăilor cardiace şi a frecvenţei respiratorii.

În evoluţie, se instalează pierderea conştienţei şi coma.

Diabeticii, risc mare de şoc termic

Între persoanele cu risc înalt de a dezvolta şoc termic se situează copiii cu vârste de până la 4 ani şi adulţii cu vârste de peste 65 ani. Dintre condiţiile medicale preexistente, conform unui studiu al Mayo Clinic Arizona, diabeticii sunt mai predispuşi la a-şi subestima riscul de insolaţie şi şoc termic, fiind categoria cu cele mai severe prezentări în serviciile de urgenţă.

Continuarea articolului, aici

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite