Prieteni sau duşmani invizibili? Cât de importante sunt bacteriile pielii în vindecarea unei răni

Prieteni sau duşmani invizibili? Cât de importante sunt bacteriile pielii în vindecarea unei răni

Bacteriile de pe pielea noastră ne pot fi cei mai buni prieteni sau cei mai aprigi duşmani. Ele influenţează rata vindecării unei răni FOTO Shutterstock

Corpul nostru este un adevărat paradis pentru o sumedenie de microbi: suntem „îmbrăcaţi“ din cap până-n picioare într-un strat subţire de bacterii. În ciuda aprecierii rolului valoros pe care îl au bacteriile în tractul digestiv, se ştie prea puţine despre microbii ce-şi au sălaşul pe pielea noastră.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un nou studiu sugerează că microbii care trăiesc pe pielea noastră influenţează rata de vindecare a rănilor. Aceste descoperiri pot conduce la noi tratamente pentru rănile cronice, care afectează unu din 20 de bătrâni, notează „Science Daily“.
 
Interacţiunea dintre celulele noastre şi microbii care sălăşuiesc pe noi poate influenţa cum şi cât de repede ni se vindecă rănile. „Această cercetare ne oferă o imagine mai detaliată a tipurilor de bacterii care se regăsesc în răni, dar şi cum răspund celulele noastre la ele“, mărturiseşte Matthew Hardman, cercetătorul şef al acestui studiu realizat la Universitatea din Manchester, Marea Britanie.  
 
Răni care nu se vindecă
 
„Noi sperăm ca aceste informaţii să ne ajute să realizăm tratamente mai bune pentru vindecarea rănilor“, adaugă Hardman. Rănile cronice, tăieturi sau leziuni care nu se mai vindecă, sunt o problemă de sănătate importantă, mai ales pentru cei în vârstă. Aproximativ unu din 20 de bătrâni trăieşte cu o rană cronică, deseori provocată de diabet, de o circulaţie proastă a sângelui sau de faptul că este imobilizat la pat sau într-un scaun cu rotile.
 
Aceste răni nu se vindecă multă vreme, timp de luni sau chiar ani şi pur şi simplu nu avem tratamente eficiente pentru a le face să treacă“, continuă Hardman, care spune şi că medicii nu au cum să-şi dea seama dacă o rană se va vindeca sau va persista. „Există o nevoie foarte mare şi de a dezvolta instrumente care să ne spună dacă o rană se va vindeca, dar şi de noi tratamente“, este de părere Hardman.
 
Echipa lui Matthew Hardman a comparat bacteriile pielii unor oameni cu răni cronice cu cele ale unor oamenii care se vindecau repede. Rezultatele au scos în evidenţă diverse comunităţi de bacterii, sugerând faptul că există o „semnătură“ bacteriană a rănilor care refuză să se vindece. „Datele obţinute de noi susţin ideea că un medic poate lua o cultură din rană, poate studia bacteriile care sunt prezente acolo şi apoi poate spune dacă rana se va vindeca rapid sau va persista. Acest lucru are un impact important asupra deciziei de tratament“, este de părere Hardman.
 
Bacteriile pielii „se moştenesc“ genetic
 
Echipa a mai condus şi o serie de studii pe şoareci, studii care au făcut lumină asupra motivelor pentru care unele răni se vindecă şi altele nu. Şoarecii aveau lipsă o singură genă, fapt care îi făcea să aibă alt tip de culturi bacteriene pe piele, inclusiv bacterii „rele“. Astfel ei se vindecau mult mai încet decât şoarecii care aveau acea genă.
 
Gena cu probleme este aceeaşi care, se crede, provoacă boala Crohn (n.r. - o afectiune inflamatorie intestinală care determina inflamaţia si ulceraţia tractului digestiv), ea ajutând celulele să recunoască şi să răspundă la bacterii. Hardman spune că studiul lui demonstrează că factorii genetici influenţează tipul bacteriilor de pe pielea omului şi, în schimb, acestea influenţează rata vindecării.
 
„Presupunem că imposibilitatea şoarecilor de a identifica bacteriile îi face incapabili de a răspunde corect în faţa acestor bacterii. Studiile noastre, şi cele pe şoareci şi cele pe oameni, oferă dovezi suficiente că microbiomul pielii are un efect direct asupra vindecării“, declară Hardman.
 
Multe dintre cercetările actuale asupra rănilor cronice se concentrează pe îmbunătăţirea antibioticelor cutanate pentru prevenirea infecţiilor. Hardman spune că este necesară o privire mai în detaliu asupra rolului bacteriilor de pe piele. Astfel vom putea dezvolta noi tratamente care să ne protejeze de bacteriile „rele“ fără să ne scape şi de cele „bune“, adică de cele care au un rol benefic în vindecarea rănilor.
 

Citeşte şi:
 
 
Nici mai mult, nici mai puţin de 3.000 de tipuri de bacterii au fost descoperite pe bancnotele de 1 dolar de cercetătorii de la Universitatea New York, în cadrul primului studiu de amploare al ADN-ului de pe banii americani.
 

Bacteriile cu care trăim zi de zi

Oamenii de ştiinţă spun că fiecare individ este asemenea unei planete care găzduieşte trilioane de bacterii, mai multe chiar decât propriile celule. În mod normal, interacţiunea dintre corpul uman şi bacteriile care îl populează este benefică pentru ambele părţi. Există însă şi situaţii în care microbii se înmulţesc necontrolat şi ne creează probleme.

Era antibioticelor a luat sfârşit. Suntem dezarmaţi în faţa infecţiilor cu bacterii

Autorităţile sanitare de la cel mai înalt nivel se declară învinse astăzi în lupta cu „superbacteriile“, antibioticele fiind considerate ca o armă albă într-un război nuclear.

VIDEO Infecţiile rezistente care pot ucide se transmit prin strângerea de mâini

În ultimii ani a crescut atât de mult numărul superbacteriilor, care nu pot fi tratate cu niciun medicament, încât specialiştii au numit această perioadă „sfârşitul erei antibioticelor“. Cât de dezarmaţi suntem în faţa infecţiilor?

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările