Prea multă igienă dăunează pielii

Dermatita, acneea şi eczemele pot da complicaţii dacă, prin folosirea unor produse de îngrijire, dereglăm echilibrul natural al pielii. Săpunurile şi gelurile de îngrijire ar trebui să aibă un pH aproximativ egal cu cel al pielii (5,5) pentru a împiedica distrugerea învelişului acid care oferă protecţie împotriva agenţilor patogeni.

Starea de sănătate a pielii depinde de modul în care o îngrijim zilnic, atenţionează dermatologii. Aceasta deoarece pe piele se găsesc peste o sută de bacterii, aşa-numite "bune", care protejează epiderma prin formarea unei bariere în calea agenţilor patogeni cu care venim zilnic în contact (bacterii, virusuri şi ciuperci).

„Flora rezidentă de pe piele se hrăneşte din sebum, transpiraţie şi corneocite şi este formată din stafilococi, propionibacterii, micrococi şi bacterii corineforme. Acestea intră în competiţie cu bacteriile patogene, împiedicând dezvoltarea lor", explică medicul dermatolog Oana Clătici, de la Spitalul Universitar de urgenţă din Bucureşti. Activitatea florei bacteriene este influenţată de învelişul acid al pielii, aşa-numitul pH, a cărui valoare este de 5,5.

Potrivit dermatologilor, principala ameninţare la adresa pH-ului este reprezentată de produsele de îngrijire care fac parte din ritualul de îngrijire zilnică, cele mai multe dintre ele având un pH cuprins între 9 şi 11. Inevitabil, sub acţiunea lor, pielea devine vulnerabilă în faţa agenţilor patogeni. Primul semn care indică folosirea unui produs cu un pH mare este uscarea excesivă a pielii.

De asemenea, în cazul pielii cu probleme (acnee, eczeme, dermatită), aceste produse favorizează agravarea leziunilor, întârziind astfel vindecarea. Prin urmare, se recomandă folosirea unor produse care au scris pe etichetă expresia "fără săpun" sau „sans savon". În general, aceste produse aparţin clasei dermatocosmeticelor şi nu conţin sulfat laurit de sodiu (SLS), o substanţă chimică care agresează pielea.

Acneea nu este cauzată de bacterii

Potrivit oamenilor de ştiinţă americani de la Institutul Genomului Uman (NHGRI) din Bethesda, cele mai multe bacterii se găsesc pe antebraţ şi nu în zona axilei, care este frecvent umedă.

Cercetătorii au identificat aproximativ 100 de bacterii, iar dintre acestea aproape jumătate colonizează antebraţul, o zonă preponderent uscată.

Tot cercetătorii americani au demontat şi mitul privind prezenţa unui număr mare de bacterii în zonele aşa-numite grase şi predispuse la afecţiuni ale pielii (de exemplu, acnee). Surprinzător, numărul bacteriilor identificate în această zonă este foarte mic şi prin urmare infecţiile nu apar din cauza acestor bacterii.

Obicei nociv

Spălatul frecvent pe mâini cu produse antibacteriene este dăunător, având efect contrar celui scontat.