Petele de pe piele care se pot transforma în cancer. Tot ce trebuie să ştii despre keratoza actinică

Peste vară, în urma expunerii prelungite la soare, pot apărea pe piele pete roz, bej, brune sau violet care se transformă în cruste.Dacă ai pielea deschisă la culoare şi aceste formaţiuni s-au dezvoltat cu precădere pe zonele aflate în bătaia directă a radiaţiilor ultraviolete  - pe faţă, gât, decolteu, dosul mâinilor sau pe urechi- este foarte posibil să suferi de keratoză actinică sau solară.

Mai exact, leziuni ale pielii considerate precanceroase, cauzate de expunerea excesivă şi neprotejată la lumina ultravioletă, care pot invada ţesuturile vecine şi se pot transforma în tumori maligne. Dr. Lucian Russu, medic specialist dermato-venerolog în cadrul Spitalului de Dermato-Venerologie Bioderm, ne spune de ce este periculoasă această condiţie şi cum putem preveni transformarea keratozei actinice în cancer de piele.

Melanocitele se înmulţesc pentru a produce melanină

Chiar dacă nu obişnuim să-i acordăm prea multă importanţă, pielea este cel mai mare organ al nostru şi are multiple funcţii. Păstrează echilibrul interior, acţionează ca o barieră împotriva agenţilor patogeni şi protejează organismul împotriva factorilor externi, reglează temperatura corporală şi previne pierderea fluidelor din corp. Pielea este formată din două straturi: epiderma şi dermul. Primul este stratul superior, iar în adâncime se găseşte dermul.

Epiderma conţine mai multe tipuri de celule: celule scuamoase – care se găsesc chiar sub suprafaţa exterioară, formând cel mai gros strat, celule bazale – care se înmulţesc în mod constant, locul unde se găsesc rădăcinile firelor de păr (foliculii) – şi melanocitele – care produc melanina, pigmentul ce oferă culoare pielii. Când pielea este expusă la radiaţii ultraviolete, melanocitele se înmulţesc pentru a produce cantităţi mari de melanină, ca să protejeze pielea de arsuri, ceea ce poate favoriza apariţia melanomului, cea mai agresivă formă de cancer de piele.

„Cancerul de piele – care apare ca urmare a creşterii necontrolate a numărului celulelor pielii –, în diversele sale forme, este cel mai frecvent tip cancer la nivel mondial. Tumorile maligne cutanate încep să se formeze în stratul superficial al pielii, epiderma. În funcţie de tipul de celule care se divid necontrolat, cancerul cutanat poate fi de mai multe tipuri: carcinom scuamos, carcinom bazocelular, melanom, cel mai de temut cancer de piele etc. Cancerul de piele se dezvoltă de obicei în urma expunerii la soare şi a vizitelor la solar, care înseamnă, de fapt, tot o expunere la ultraviolete, dar şi ca urmare a altor factori, cum ar fi predispoziţia genetică, contactul cu substanţe toxice, traumatizarea mecanică a unor leziuni ale pielii şi afecţiuni care slăbesc sistemul imunitar”, explică dr. Lucian Russu (foto jos).

Şi expunerile de scurtă durată la soare sunt periculoase!

O altă afecţiune provocată îndeosebi de expunerea neprotejată la ultraviolete, despre care s-a vorbit mai puţin de-a lungul timpului, este keratoza actinică. Afecţiunea presupune apariţia unor pete precanceroase, dispuse de obicei pe ten, lângă ochi, nas, urechi, buze, scalp, dar şi pe alte zone care pot fi expuse soarelui, cum ar fi decolteul, umerii, gâtul sau mâinile. Aceste leziuni apar în urma acţiunii razelor de soare nocive, în special cele de tip UVB, şi sunt mai frecvente în cazul celor care au pielea şi părul deschise la culoare şi care se ard uşor.

„Expunerea cronică la soare este cauza principală a cazurilor de keratoză actinică. Pagubele produse de soare sunt cumulative, aşa că orice scurtă perioadă de expunere la soare poate fi periculoasă, întrucât se tot adaugă la timpul total de expunere, de-a lungul vieţii. Nici în zilele noroase nu suntem în siguranţă, fără protecţie solară, întrucât până la 70-80% din razele ultraviolete pot pătrunde prin perdeaua de nori, adăugând extra-expunere de care nu suntem conştienţi. Solarul poate fi chiar mai periculos decât ultravioletele naturale, întrucât radiaţiile ultraviolete generate de acesta pot fi mai concentrate decât cele ale soarelui. Cu cât petrecem mai mult timp în bătaia ultravioletelor, fie în mod natural, fie la saloanele de bronzare artificială, de-a lungul timpului, cu atât riscul de a dezvolta keratoză actinică este mai mare”, atrage atenţia medicul dermatolog.

Astfel, riscul de apariţie a plăcilor este mai mare în cazul bărbaţilor  - care neglijează, în mod tradiţional, protecţia solară mai mult decât femeile, persoanelor care petrec/muncesc mult timp în aer liber, precum şi în cazul celor care au vârste înaintate. Chiar dacă incidenţa keratozei actinice este mai mare în cazul persoanelor trecute de 50 de ani, şi persoanele tinere pot fi afectate de keratoză.

Investigaţia care previne transformarea malignă a keratozelor actinice

Formaţiunile dure, uscate, solzoase, dispuse ca o placă, au o evoluţie incertă: pot rămâne benigne timp îndelungat, pot involua sau, riscul cel mai mare - se pot transforma în leziuni maligne. Keratozele actinice pot fi îndepărtate atât din considerente estetice, cât mai ales din considerente terapeutice, întrucât pot evolua spre carcinom scuamos  - aproximativ 10% din cazuri.

Cu cât leziunile cu ADN modificat se depistează în stadii incipiente, cu atât riscul de a dezolta cancer cutanat este mai mic. Din fericire, acest lucru a devenit din ce în ce mai accesibil, cu ajutorul screeningului pentru depistarea în stadiu timpuriu a leziunilor precanceroase şi a formelor de cancer de piele. Acesta constă într-un consult dermatologic, dublat în mod obligatoriu de o dermatoscopie digitală.

„Dermatoscopia digitală este o investigaţie modernă, complet nedureroasă, ce durează câteva minute, în funcţie de numărul de aluniţe/leziuni verificate, şi permite examinarea în detaliu a formaţiunilor pielii, datorită capacităţii de a oferi imagini cu acestea mărite de până la 140 de ori, în format full HD, pe care ochiul liber şi nici măcar lupa nu le pot egala. Astfel, putem observa dispoziţia pigmentului şi a vaselor de sânge, întreaga micro-arhitectură a leziunii, permiţând astfel diagnosticarea precoce a leziunilor cu risc cancerigen‟, explică dermatologul.

Keratozele actinice, monitorizate sau îndepărtate

Screening-ul pentru depistarea precoce a cancerului de piele trebuie efectuat constant, medicii recomandând chiar şi patru dermatoscopii pe an pacienţilor cu istoric personal sau familial de cancer de piele sau cancer, în general. De asemenea, keratozele actinice trebuie monitorizate frecvent, dat fiind riscul ridicat de a se transforma în tumori maligne.

„În funcţie de scorul de risc obţinut după efectuarea dermatoscopiei digitale, recomandăm fie excizia, fie supravegherea respectivei leziuni. În funcţie de particularităţile fiecărui caz, keratozele actinice cancerigene pot fi îndepărtate minim-invaziv, cu laserul,  sau clasic, chirurgical”, adaugă dr. Lucian Russu.

Iar toamna este anotimpul ideal pentru astfel de intervenţii.