Părinţi: „Tratăm durerea şi febra copiilor cu medicamente nepotrivite vârstei“

Părinţi: „Tratăm
durerea şi febra copiilor cu medicamente nepotrivite vârstei“

Copiii preferă medicamente cu gust bun şi uşor de înghiţit

Cele mai frecvente probleme de sănătate în rândul juniorilor (7-12 ani) sunt răceala şi gripa, arată un studiu Ivox, realizat la solicitarea Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. Jumătate dintre părinţii acestor copii au declarat că au dificultăţi în găsirea de analgezice şi antipiretice special destinate lor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru 22% din părinţi, cea mai mare temere vizavi de copiii lor este apariţia unei boli care le-ar putea pune în pericol starea de sănătate, urmată de temeri legate de siguranţa copilului şi stabilitatea financiară.

Infecţiile respiratorii reprezintă cele mai frecvente afecţiuni ale copiilor între 7 şi 12 ani. Majoritatea (88%) răcesc în fiecare an, iar mai mult de o treime (38%) dintre ei răcesc chiar şi de trei ori pe an;

Tratamentul în caz de răceală şi gripă şi/sau dureri îi pune în dificultate pe jumătate dintre părinţii cu copii peste 7 ani, pe motiv că nu există opţiuni în materie de analgezice şi antipiretice special concepute pentru această categorie de vârstă. Astfel, 2 din 10 părinţi sunt nevoiţi să le administreze copiilor tratamente pentru o categorie de vârstă mai mică;

Şi toleranţa juniorilor la administrarea de medicamente reprezintă o provocare pentru părinţi. 30% dintre copiii peste 7 ani acceptă mai uşor tratamentul dacă are gust plăcut, iar 15% apreciază uşurinţa la înghiţire. 

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului citat mai sus, care a avut drept scop investigarea principalelor dificultăţi cu care se confruntă părinţii în timpul episoadelor de boală ale copiilor.

De ce se tem părinţii

Principalele temeri ale părinţilor, atunci când copilul se confruntă cu infecţii respiratorii, sunt episoadele de febră (52%) şi riscul de complicaţii, precum pneumonia (44%). Febra, deşi un răspuns natural al organismului la o infecţie, din cauza stării generale proaste, a lipsei apetenţei asociate, determină îngrijorarea majoră a părinţilor şi trebuie combătută eficient cu un medicament administrat în doza corectă.

7 din 10 părinţi merg cu copilul la control la medicul de familie sau la medicul pediatru, în cazul în care acesta trece printr-un un episod de boală. Aproape o cincime dintre părinţi (17%) le administrează copiilor medicamente deja „testate”, care au funcţionat şi în alte episoade de boală şi doar un părinte din zece încearcă, pe cât posibil, să îşi lase copilul să depăşească episodul de boală, fără medicamente, preferând să îi administreze tratament, doar dacă boala pare să se înrăutăţească, mai arată studiul citat.

Risc de dozare inadecvată vârstei, în cazul copiilor mai mari

Atunci când vine vorba de tratament, o proporţie majoritară de părinţi (94%) aleg medicamente doar la recomandarea medicului sau farmacistului, iar pentru 10% dintre aceştia, contează ca medicamentele respective să fie şi o marcă de încredere. Cea mai mare dificultate este însă alegerea unor analgezice şi antipiretice destinate copiilor mai mari, ţintite pe nevoile şi greutatea acestora. Aproximativ jumătate (45%) dintre părinţi susţin că nu există o varietate largă de medicamente analgezice şi antipiretice special destinate copiilor mari, peste 7 ani. Astfel, 20% dintre aceştia se văd nevoiţi să le administreze copiilor analgezice şi antipiretice pentru o categorie mai mică de vârstă. Dozarea corectă a medicamentului este însă extrem de importantă, susţin medicii.

„Într-adevăr, categoria copiilor peste 7 ani este mai specială, în sensul că ei nu mai sunt nici copii mici, dar nici adulţi. În plus, este o perioadă de creştere, în care nevoile se schimbă rapid. Din nefericire, copiii mari ajung să fie trataţi cu medicamente analgezice şi antipiretice pentru adulţi sau pentru o categorie de vârstă mai mică, nepotrivite pentru nevoile şi greutatea lor. Jumătate dintre părinţii participanţi la acest studiu au declarat că le este uşor să aleagă, însă atenţie la dozare, pentru că dacă le administrează copiilor un produs cu care sunt obişnuiţi la vârstele anterioare, riscul este de subdozare. Deci, preparatele gata dozate special destinate acestei categorii de vârstă ar trebui să fie preferate de părinţi”, a declarat dr. Ileana Efrim, medic de familie.

Medicul adaugă că „preparatele gata dozate sunt mai sigure şi mai uşor de administrat inclusiv în cazul copiilor care îşi administrează singuri medicamentele – copii care rămân singuri acasă, care îşi iau tratamentul la şcoală, în tabără etc. – sau care stau cu bone, bunici. Preparatele gata dozate au avantajul că nu necesită ajustare permanentă şi se poate reconstitui administrarea pe o zi în caz de suspiciune că tratamentul a fost subdozat sau supradozat”.

Medicamente greu de înghiţit

Pe lângă faptul că doza nu este, de cele mai multe ori, potrivită categoriei de vârstă, şi toleranţa copiilor la administrarea medicamentelor reprezintă o problemă pentru aproximativ 60% din părinţi. O treime dintre aceştia susţin că singura condiţie cu care copiii lor acceptă medicamentele este ca acestea să aibă un gust plăcut, iar 15% spun că le acceptă doar dacă sunt uşor de înghiţit. 15% din părinţi susţin că îşi conving foarte greu copiii să accepte orice fel de medicament. 

Astfel, 7 din 10 copiii ar prefera ca medicamentele să fie uşor de înghiţit, iar 6 din 10 ar aprecia ca acestea să aibă un gust plăcut, susţin părinţii respondenţi. De asemenea, 11% preferă ca medicamentele să aibă o culoare plăcută.

„La 7-12 ani, copiii au deja multe obiceiuri şi gusturi formate, pot să refuze pe criterii clare un produs medicamentos, de aceea, eforturile în conceperea formei de administrare şi a caracteristicilor organoleptice (miros, gust, aspect etc.) sunt importante. La această vârstă, ei pot să respingă siropurile, pentru că se percep deja „mari” şi „apţi” de gesturi noi şi curajoase, au tendinţa de a se compara cu adulţii şi de a copia atitudini de adulţi, deci şi tratamentele pentru această categorie de vârstă ar trebui să răspundă tendinţelor şi cerinţelor pacienţilor”, explică dr. Ileana Efrim.

Boala „strică” pofta de joacă

Episoadele de boală au un impact semnificativ asupra stării de spirit şi comportamentului în colectivitate al copiilor. Peste jumătate dintre aceştia (55%) nu mai au energie şi poftă de joacă, iar 32% dintre copii au o stare generală atât de proastă, care nu le mai permite să îşi desfăşoare nicio activitate. Pe lângă tratament antipiretic şi analgezic, părinţii încearcă să le aline suferinţa copiiilor petrecând mai mult timp cu ei (58%), preparându-le felul de mâncare preferat (32%), iar 39% dintre părinţi îi încurajează să se odihnească mai mult atunci când sunt bolnavi.

„Este evident că un copil febril este un copil care suferă, deci nu îşi poate îndeplini activităţile de rutină. De aceea, combaterea febrei la timp şi cu dozele recomandate este un deziderat. Astfel, se reduce perioada de stare generală modificată şi readuce zâmbetul copilului. Febra prelungită, chiar şi la valori mici-moderate este o provocare pentru organismul copilului, deci ea nu trebuie prelungită inutil sau tratată suboptimal, cu doza sub cea recomandată. Este ideal ca un copil bolnav să se bucure de atenţie sporită din partea părinţilor săi, primul gest fiind administrarea unui preparat adaptat, sigur şi eficace de combatere a febrei şi hidratarea corespunzătoare. Antipireticele şi analgezicele trebuie să facă parte din minimul necesar de medicamente din casă/bagajul de vacanţă”, conchide medicul de familie Ileana Efrim.

Studiul „Care sunt temerile părinţilor cu privire la copiii lor” a fost realizat pe un eşantion reprezentativ  de 471 de părinţi cu copii între 7 şi 12 ai, din mediul urban, în perioada 11-18 iulie. Studiul are o marjă de eroare de -+3%.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările