Pacientă în vârstă şi pacientă gravidă, principalii beneficiari ai Telemedicinei în timp de pandemie? Recomandările medicului ginecolog Andrei-Ioan Zavoi

Dr. Andrei-Ioan Zavoi, Medic Specialist Obstetrică-Ginecologie, vorbeşte despre importanţa telemedicinei nu doar în contextul actual, ci şi pe viitor.

Acesta ne împărtăşeşte experienţa sa ca medic voluntar în cadrul campaniei "Nu uităm de ceilalţi", iniţiată de programul Medici pentru România, şi ne spune care sunt cele mai des întâlnite afecţiuni de natură ginecologică, dar şi ce ar trebui să facem pentru a evita apariţia acestora.

Ce v-a determinat să vă alăturaţi medicilor voluntari care s-au afiliat programului Medici pentru România în campania ”Nu uităm de ceilalţi”?

Trecem cu toţii printr-o perioadă dificilă, perioadă în care accesul pacientului la asistenţa medicală de specialitate a devenit nu doar dificil, ci şi periculos.

Pacienţii cronici, precum şi femeile gravide, sunt două categorii de risc atât prin faptul că prezintă o capacitate scăzută de răspuns în faţa unei agresiuni virale, din cauza rezervelor nutriţionale relativ scăzute prin creşterea nevoilor metabolice, dar şi printr-o modulare specifică a sistemului imunitar, precum şi prin necesitatea consulturilor medicale periodice.

Normal că nu aş fi putut să rămân indiferent în faţa acestei situaţii.

Telemedicina este un concept nou pentru România. Cum aţi descrie experienţa consultaţiilor la distanţă, în special din punctul de vedere al unui medic ginecolog?

Ţin să menţionez că a fost o experienţă nouă pentru mine, impusă de situaţia actuală din Europa. Cu toate că sunt conştient de importanţa contactului direct cu pacientul, medicina fiind prin excelenţă bazată pe empatie, nu trebuie însă să trecem cu vederea marele avantaj pe care ni-l oferă în aceste momente telemedicina.

Pacienta în vârstă, care prezintă cel mai frecvent tulburări ale menopauzei sau alte afecţiuni cronice, precum şi pacienta gravidă sunt acum marii beneficiari ai acestei metode moderne de triaj, diagostic şi, într-un număr semnificativ de cazuri, tratament. Prima poate fi astfel îndrumată direct către serviciul de specialitate căruia trebuie să i se adreseze în cazul unei urgenţe, i se pot recomanda analize specifice fără a mai fi nevoie să se prezinte în ambulatoriul de specialitate în cazul unei afecţiuni cronice, poate beneficia de interpretarea acestor analize, respectiv poate fi temporizată consultaţia pănă în momentul stabilizării stării de pandemie. Pacienta gravidă poate beneficia de recomandarea analizelor specifice sarcinii, de interpretarea acestora, de consilierea în ceea ce priveşte regimul igieno-dietetic din această perioadă, reducând astfel considerabil numărul şi durata consultaţiilor.

Care sunt problemele cu care au apelat pacienţii la dumneavoastră de la debutul campaniei şi până în prezent?

În marea majoritate a cazurilor a fost vorba despre probleme de sănătate cronice, în special la paciente în varstă, la risc de a intercepta o infecţie virală. La cele mai multe s-a putut recomanda un tratament medicamentos simptomatic, recoltarea de analize specifice, interpretarea acestora, respectiv temporizarea consultului şi a eventualelor intervenţii, precum şi a investigaţiilor care ar fi necesitat contactul direct al pacientei cu personalul medical sau cu alţi pacienţi.

Câte zile de consultaţii oferiţi pe săptămână prin intermediul platformei www.medicipentruromania.ro şi cam câtor pacienţi reuşiţi să le oferiţi astfel ajutorul?

În cadrul platformei mai sus menţionate ofer consultaţii câte două zile pe săptămână, putând astfel intra în legătură cu până la 16 paciente, în funcţie bineînţeles şi de programul de la spital.

Poate fi telemedicina descrisă drept medicina viitorului? Reprezintă cosultaţiile online o soluţie viabilă? Ar putea ajuta cumva la îmbunătăţirea sistemului medical din România?

Telemedicina poate deveni în viitor cea mai simplă cale pentru un pacient de a obţine servicii medicale. Reprezintă o soluţie viabilă în multe cazuri, singurele limitări fiind necesitatea efectuării unor investigaţii, precum şi accesul pacientului la tehnologie. Permiţând medicilor să comunice foarte rapid, dar şi eficient, atât cu pacienţii cât şi între ei, reuşeşte să reducă costurile, să anuleze distanţele şi astfel să ofere oportunităţi şi rezultate superioare mai ales când este adaugată practicilor obişnuite. Nu este de neglijat faptul că oferă acces la asistenţă medicală de specialitate persoanelor care nu se pot deplasa sau locuiesc în zone izolate. Orice înseamnă document medical (bilet de externare, analize, imagistică, etc) poate fi trimis de la pacient la medic, respectiv de la medic la medic în cazurile care necesită o a doua opinie, în condiţii de siguranţă şi cu respectarea confidenţialităţii.

Dacă în trecut rareori reprezenta o problemă, infertilitatea a devenit din ce în ce mai întâlnită în zilele noastre. Care credeţi că sunt cauzele şi ce recomandări puteţi da legate de prevenţie?

În prezent, infertilitatea a devenit o mare problemă nu doar în România, ci în toate ţările dezvoltate.

Vreau să încep prin a sublinia necesitatea consultului în cuplu, cauzele acestei afecţiuni fiind atât masculine, cât şi feminine. Menţionez, de asemenea, din experienţa personală, numărul semnificativ de cazuri în care problema reală este un deficit al educaţiei sexuale în cazul ambilor parteneri, iar nu o alterare a fiziologiei reproductive, cazuri în care discuţia în cuplu este indispensabilă.

Având în vedere că infertilitatea feminină prezintă cauze care sunt reprezentate de boli specifice ale aparatului reproducător, cu protocoale de diagnostic şi tratament diferenţiate în funcţie de pacient, consider mult mai util a discuta despre factorii de risc, în mare parte aceiaşi la bărbat şi la femeie, intervenţia asupra acestora putând avea aplicabilitate în populaţia generală, respectiv corectarea lor putând aduce rezultate pozitive pe termen lung. Într-o enumerare succintă aceştia sunt: vârsta, fumatul, consumul de alcool, surplusul ponderal, greutatea sub medie, respectiv exerciţiul fizic inadecvat.

În ceea ce priveşte educaţia sexuală, cuplul infertil trebuie sfătuit să întreţină contact sexual regulat în perioada ovulaţiei, perioadă care poate fi stabilită destul de exact prin folosirea testelor de ovulaţie, precum şi să întreţină o igienă sexuală corectă.

Deşi vârsta este un factor de risc major al infertilităţii feminine asupra căruia este dificil de intervenit în societatea modernă, consider importantă conştientizarea pacientelor asupra acestui fapt în cadrul consultaţiilor de rutină.

Renunţarea la fumat, alcool, respectiv droguri recreaţionale creşte şansa de a obţine o sarcină, mai ales când se aplică ambilor parteneri. La fel şi efortul fizic, care trebuie să fie moderat, precum şi evitarea exceselor de greutate.

De la ce vârstă ar trebui femeile să se prezinte pentru prima oară la medicul ginecolog?

Consider că fiecare femeie ar trebui să solicite o consultaţie care să cuprindă o discuţie cu medicul ginecolog chiar înainte de începerea vieţii sexuale. În marea majoritate a cazurilor, acest lucru se întâmplă între 16 şi 18 ani.

Următorul consult va fi după începerea vieţii sexuale, apoi va urma cu o frecvenţă anuală.

Ce investigaţii ar trebui să facă o femeie pentru a depista la timp eventualele probleme de natură ginecologică?

Înaintea vârstei de 40 ani, fiecare femeie va efectua anual examen bacteriologic al secreţiei vaginale, examen citologic Babeş-Papanicolau, respectiv examen clinic al sânilor. După vârsta de 40 ani, investigaţiile anuale cuprind examenul citologic Babeş-Papanicolau, examenul clinic al sânilor, dar şi mamografie bilaterală.

Care sunt cele mai des întâlnite afecţiuni ginecologice în prezent?

În grupa de vârstă tânără, cel mai frecvent întâlnite afecţiuni ginecologice sunt vaginitele, cervicitele, infecţiile urinare, bolile cu transmitere sexuală, dismenoreea, chisturile ovariene, endometrioza, respectiv sindromul ovarelor polichistice.

După 35 – 40 de ani, pe primele locuri sunt fibroamele uterine, rezultatele anormale ale testului Papanicolau, respectiv displaziile şi neoplaziile incipiente ale colului, dar şi patologia malignă a sferei genitale.

În cazul sarcinii incipiente, cele mai frecvente afecţiuni sunt ameninţarea, iminenţa de avort, respectiv disgravidia emetizantă, iar în cadrul sarcinii tardive disgravidia hipertensivă şi patologia asociată sarcinii.

Care ar fi principalii factori ce determină apariţia bolilor ginecologice? Ce putem face pentru a evita apariţia acestor afecţiuni?

Principalii factori de risc implicaţi în patogeneza afecţiunilor ginecologice sunt igiena vaginală efectuată într-un mod defectuos sau excesiv, folosirea absorbantelor sau a altor dispozitive intravaginale, lenjeria intimă sintetică, respectiv partenerii sexuali multiplii.

Respectarea periodicităţii consultaţiilor şi a investigaţiilor recomandate mai sus, discuţia cu medicul ginecolog, precum şi o igienă corectă a aparatului reproducător ne ajută să evităm apariţia acestor afecţiuni. În general, trebuie să facem tot posibilul pentru a avea o viaţă echilibrată din toate punctele de vedere.

Despre Campania “Nu uităm de ceilalţi”

Campania “Nu uităm de ceilalţi” este o iniţiativă civică a programului Medici pentru România ce îşi propune să ajute pacienţii cu boli cronice sau diverse simptome uşoare, fără legătură cu COVID-19, care au nevoie de suport medical şi consultanţă într-o perioadă în care stau izolaţi la domiciliu.

În prezent, în cadrul programului s-au afiliat 75 de medici din diverse specializari precum psihiatrie, neurologie, pediatrie, psihologie, dermatologie, ginecologie, cardiologie, oftalmologie, gastro-enterologie, stomatologie, ORL, medicină de familie, chirurgie plastică.

Cei interesaţi de o consultaţie online gratuită trebuie doar să completeze formularul următor

https://medicipentruromania.ro/programare/, urmând a fi contactaţi ulterior de către voluntarii din serviciul de call center pentru a fixa data şi ora acestei consultaţii cu medicul de specialitate.