Oftalmolog: „Normal este să vedem bine până în ultima zi de viaţă“

OFTALMOLOGIE În circa 90% din cazuri, cataracta apare ca urmare a îmbătrânirii cristalinului, odată cu înaintarea în vârstă. Alte cauze responsabile de apariţia acestei boli sunt diabetul, anumite afecţiuni oculare, tratamentele îndelungate cu corticosteroizi, precum şi traumatismele ochilor

„Am îmbătrânit şi nu mai văd bine“. Cât adevăr conţine această afirmaţie? Nu prea mult, sunt de părere oftalmologii care susţin că, dacă nu avem boli cronice precum diabetul, congenitale sau nu am suferit traumatisme oculare, ar trebui să ne intereseze să vedem bine, chiar dacă vârsta nu mai este atât de fragedă. „Nu este normal să nu mai vedem bine. Normal este să vezi bine până se termină totul, dacă nu apar boli care nu sunt tratabile“, este de părere conf.dr. Mircea Filip, medic primar oftalmolog, preşedintele Societăţii Române de Oftalmologie – SRO.

Una dintre bolile care duc la deterioarea vederii şi în final la pierderea ei este cataracta. „Cataracta legată de vârstă reprezintă principala cauză reversibilă a scăderii vederii pe plan mondial.  Astfel, 15 milioane din populaţia Terrei erau afectate de cataractă în anul 2005 şi se preconizează că numărul lor va creşte la 40 milioane în anul 2025“, estimează dr. Elena Avram, medic specialist oftalmolog la Clinica Polisano.

Boala poate apărea după vârsta de 40 de ani, dar mai ales după 60 de ani. „Ceea ce este important este faptul că vorbim despre o boală care se poate trata în mare parte la noi în ţară şi care are foarte mare nevoie să fie cunoscută de pacienţi care pun simptomele ei pe seama vârstei – „Sunt mai bătrân, văd în ceaţă, e ceva normal. Dar nu este aşa“, adaugă conf. dr. Mircea Filip.

Cristalinul se opacifiază

 „Cristalinul este o lentilă biconvexă aflată în spatele irisului ce are rolul de a focaliza razele de lumină pe retină. Cataracta înseamnă modificarea transparenţei cristalinului din cauza perturbării metabolismelor  intracristaliniene - hidroelectrolitic, proteic, glucidic - rezultând opacifieri cristaliniene ce nu permit trecerea luminii în interiorul globului ocular“, explică dr. Elena Avram.

Aceasta adaugă că alte cauze care determină apariţia acestei boli sunt afecţiunile metabolice de tipul diabetului, dermatologice, cele oculare precum uveita – o boală autoimună  - anumite  intervenţii chirurgicale folosite în tratamentul glaucomului sau patologiei retiniene, medicamente  precum Cortizon, Fenotiazine, Miotice, Amiodarona, Statine, şi diverse traumatisme ale ochiului.

„Pacienţii constată că nu mai văd telefonul dimineaţa, şi asta se întâmplă la 43 de ani. La 45 de ani apare prezbiţia – omul trebuie să-şi pună ochelari. Bărbaţii nu mai văd bordul maşinii, doamnele nu mai văd preţurile la magazin. Nu mai vedem bine prin oraş, nu mai cunoaştem lumea pe stradă, vecinii cred că avem ceva cu ei de nu-i mai salutăm“, descrie simptomele deteriorării vederii conf. dr. Mircea Filip.

Vârstnicii iau cataracta mai mult sau mai puţin în serios. „Sigur că pentru un intelectual care are nevoie să citească, alta este situaţia comparativ cu omul de la ţară. Omul de la ţară nu citeşte, merge la biserică îi citesc alţii, iar pentru activităţi curente consideră că se descurcă. Dar rău este atunci când nu mai putem să rezolvăm această problemă fără ochelari. Iar odată cu vârsta acest lucru este din ce în ce mai evident. Ce poţi vedea printr-un geam mat? Nu poţi vedea foarte bine, asta e clar“, e categoric conferenţiarul.

Ar trebui să mergem la medic îndată ce ne scade acuitatea vizuală, dacă avem vedere înceţoşată noaptea sau la lumină puternică, iar dacă avem peste 50 de ani, măcar o dată pe an la un control oftalmologic, este recomandarea medicilor specialişti. „Un pacient cu cataractă nu mai distinge culorile aşa cum trebuie. Ele devin mate, şterse, capătă altă nuanţă pentru că s-a întâmplat ceva în lentila ochiului“, adaugă conf.dr. Filip. Culorile galben, portocaliu, roşu devin mai pronunţate, iar obiectele albe au un aspect gălbui-maroniu. Încet-încet, cristalinul devine mat.

Când e recomandat să te operezi

„Foarte mulţi colegi de-ai mei îi sfătuiesc pe pacienţii cu cataractă să mai aştepte. Le spun: mai stai, nu te opera. Aşteptăm să se „coacă“. Dar este un stadiu al bolii care mie nu-mi place. Pentru că, dacă boala este atât de avansată, operaţia şi recuperarea sunt complicate şi riscante.“

În plus, dacă nu vezi bine rişti să faci o fractură de şold, de genunchi, să cazi să-ţi rupi capul sau dacă eşti şoferşi conduci mai ales noaptea, riscul de accident de maşină este foarte mare, adaugă conferenţiarul. „Nu există altă soluţie decât tratamentul chirurgical al acestei boli. Sau depresie. Pacientul nu mai vede, nu ştie că are cataractă şi că este o boală reversibilă prin operaţie“, mai spune acesta.

În primul rând, trebuie menţionat faptul că singurul tratament eficient al cataractei este cel chirurgical, întăreşte dr. Elena Avram. Conform acesteia, operaţia se recomandă atunci când cataracta influenţează negativ activitatea profesională şi stilul de viaţă al pacientului. „Astfel, în cataractele incipiente care sunt periferice şi nu afectează acuitatea vizuală semnificativ intervenţia chirurgicală poate fi temporizată“, este de părere aceasta.

Intervenţia chirugicală se impune însă atunci când opacifierea cristalinului nu permite examinarea fundului de ochi, investigaţie necesară pentru urmărirea evoluţiei sau tratamentul unor afecţiuni retiniene sau ale nervului optic, potrivit dr. Avram.

Operaţia de înlocuirea cristalinului natural cu unul artificial este cea mai frecventă intervenţie chirurgicală din lumea europeană, afirmă conf. dr. Mircea Fillip. Potrivit acestuia, intervenţia chirurgicală nu se face în momentul în care cataracta a ajuns matură, ci în momentul în care pacientul nu mai este mulţumit de vederea lui, indiferent de cât de avansată e boala.

Cei mai mulţi pacienţi însă merg târziu la medic. „Cu ceva ani în urmă, când mergeam pe la conferinţe şi congrese, mi se spune: asta e o cataractă românească. Când vedem aşa ceva îi spunem de la început pacientului: domnule, ai venit târziu, ai nevoie de operaţie, nu există altă soluţie.E o operaţie mai riscantă, ai venit târziu.“ Ce înseamnă târziu? „Nu înseamnă că nu se poate trata, că nu sut rezultate bune. Dar riscul e mai mare la operaţie şi vindecarea e mai dificilă. Pacientul trebuie să le înţeleagă că trebuie să se opereze când spune doctorul.“

În ce constă operaţia

Dacă intervenţia chirurgicală clasică presupunea o incizie care ajungea şi la un centrimetru şi închiderea plăgii se făcea cu fire, tehnicile au avansat, iar astăzi, cea mai utilizată tehnică este cea cu ultrasunetele. Operaţia durează mai puţin, se face cu anestezie locală şi pacientul nu are nevoie de internare, recuperarea vederii având loc într-un timp foarte scurt. „Se folosesc incizii de aproximativ doi milimetri şi se lucrează sub protecţia substanţelor vâscoelastice. Cu ajutorul unei pense, se decupează partea anterioară a sacului cristalinian, pentru a avea acces la cristalinul opacifiat care va fi apoi emulsificat cu ajutorul ultrasunetelor şi aspirat.  În sacul cristalinian va fi introdus cristalinul artificial. În final, se spală substanţa vâscoelastică şi se face hidrosutura inciziilor. De asemenea, se aplică un pansament ocular care va fi menţinut 24 de ore“, explică dr. Avram detaliile operaţiei.

Aceasta precizează că intervenţia chirurgicală de cataractă nu este lipsită de complicaţii, iar în această situaţie pacientul trebuie să se adreseze de urgenţă medicului care l-a operat. „Este important de ştiut că recuperarea acuităţii vizuale este influenţată de prezenţa altor afecţiuni oculare preexistente şi care, în unele cazuri, nu pot fi diagnosticate decât postoperator.“

„Fiecare avem câte un grad de astigmatism“

Peste 60% din români nu ştiu că operaţia de cataractă poate corecta şi alte defecte ale vederii, potrivit unei cercetări publicate de Societatea Română de Cataractă şi Chirurgie Refractivă – SRCCR şi SRO. „Un pacient care poartă ochelari pentru distanţă poate scăpa de această problemă în urma manevrelor care se fac pentru înlocuirea cristalinului. Un miop care ale lentile de distanţă – vede bine de aproape – poate să ajungă să nu mai fie miop să nu mai poarte ochelari, având un cristalin adecvat care se pune în interiorul ochiului“, detaliază prof.dr. Călin Petru Tătaru, medic primar oftalmolog, preşedintele SRCCR.  

De asemenea, astigmatismul – o afecţiune foarte întâlnită în populaţie – poate fi şi el corectat. „Practic, fiecare dintre noi avem câte un grad de astigmatism, el reprezintă vederea unui pacient care are o cornee puţin deformată. Astfel, dacă o cornee normală ar trebui să fie similară unei secţiuni printr-o minge de fotbal, să zicem, o cornee cu astigmatism reprezintă o secţiune printr-o minge de rugby. Prin cristalinele moderne aceste vicii de refracţie pot fi rezolvate“, potrivit prof.dr. Tătaru. Cristalinele pentru corectarea astigmatismului se numesc cristaline torice şi compensează imperfecţiunile de curbură a corneei, permiţând razelor luminii să se focalizeze pe retină. Acest lucru înseamnă că persoana operată cu un cristalin toric, chiar dacă a purtat ochelari, va avea mult mai puţină nevoie de ei sau deloc.

Calitatea vieţii după operaţia de cataractă creşte foarte mult, este categoric prof. Tătaru. „Operaţia redă vederea dacă este bine făcută, cu mare minuţiozitate. Însă, niciodată cu un cristalin artificial nu vei vedea cum ai văzut în copilărie cu cristalinul natural. Cristalinele artificial multifocale sunt de multe tipuri, dar, în final, alegerea cristalinului se face împreună cu medicul oftalmolog“, adaugă universitarul.

Potrivit acestuia, peste 90% din cei care au făcut operaţia cu cristaline multifocale au căpătat independenţa faţă de ochelari. „Pacientul nu mai are nevoie de ochelari nici la distanţă, nici la citit, nici la calculator. Este o cifră optimistă pe care încercăm să o creştem cu ajutorul tehnicii moderne“, conchide acesta.