Noi paşi către corpul bionic
0
Tehnologiile de ultimă generaţie reîntregesc corpul uman. Ele creează versiuni mecanice sau electronice ale părţilor amputate, ce suplinesc, cel puţin parţial, funcţiile pierdute.Cea mai recentă performanţă în domeniul protezelor bionice este piciorul Vanderbilt. El permite deplasarea în pantă, urcarea şi coborârea scărilor.
De la începutul lui 2008, alergătorul sud-african Oscar Pistorius nu mai are voie să concureze la Olimpiadă. „Blade Runner", cum este poreclit tânărul de 25 de ani, poartă proteze speciale pentru ambele picioare, iar Federaţia Internaţională de Atletism a decis că astfel de dispozitive pot oferi un avantaj purtătorului. Tânărul este posesorul unor „picioare" artificiale confecţionate din fibră de carbon, numite Cheetah, create special pentru activităţi sportive. Principalele lor atuuri sunt stabilitatea şi viteza.
Protezele moderne, o îmbinare de tehnologii
Medicii folosesc de secole proteze pentru a înlocui membrele amputate. Colaborarea cu electronica, cu hidraulica, cu biotehnologia, cu nanotehnologia şi cu programele computerizate a făcut posibilă crearea unor dispozitive nu doar estetice, ci şi funcţionale. De fapt, termenul „bionic" combină prefixul „bio", însemnând „viaţă", cu „nic", de la electronic.
De exemplu, proteza de şold este nebionică, ea funcţionând pe principii strict mecanice, nu şi electronice. Bionice şi mai complicate sunt protezele care încearcă să reconstruiască articulaţia genunchiului sau a gleznei. Ele sunt dotate cu senzori ce dau informaţii despre poziţia corpului, cu computere, motoare şi cu giroscoape şi permit deplasarea pe orizontală şi chiar urcarea scărilor. Totuşi, ele nu refac în totalitate funcţia articulaţiei. Tot proteze ortopedice bionice sunt cele exoscheletice, care se „îmbracă" peste pantalonii persoanelor paralizate, redându-le mersul. Aceste proteze se găsesc deja pe piaţă.
Braţul Luke imită mişcările naturale
Încă în stadiu de cercetare este braţul artificial Luke, botezat astfel în memoria „Războiului Stelelor". Creat de compania DEKA şi de Universitatea „Johns Hopkins" din fondurile armatei SUA, braţul artificial este primul dispozitiv care permite flexarea mâinii pe antebraţ şi a antebraţului pe braţ. El a fost ataşat la corp cu ajutorul unei tehnici chirurgicale moderne, numită reinervare musculară ţintită, care a permis transplantarea nervilor din umăr la nivelul pieptului. Intenţia persoanei de a-şi mişca braţul se traduce în impuls nervos transmis de creier în zona pieptului, preluat de electrozii plasaţi la acest nivel şi transformat în comandă pentru „utilaj".
O proteză mai mică este iLimbs, mâna robotică dotată cu cinci motoraşe, câte unul pentru fiecare deget. Se ataşează bontului de pe antebraţ şi detectează impulsurile electrice din muşchi pentru a controla mişcarea degetelor artificiale.
Stimulatoare: cardiac şi cohlear
Pace-makerul (stimulatorul cardiac) este un bun exemplu de dispozitiv bionic. Se foloseşte din 1960, cu îmbunătăţiri, în timp, privind dimensiunile şi calitatea materialului din care este confecţionat. Mai nou, există şi cordul bionic, un dispozitiv care se implantează în piept şi care poate prelua temporar funcţiile inimii naturale, până la găsirea unui donator compatibil. Ea funcţionează cu ajutorul unei pompe ce rămâne la exteriorul corpului şi care se conectează prin tuburi la cavitatea toracică.
Tot în anii '60 a fost creat implantul cohlear, o altă mare reuşită medicală. Dotat cu o baterie, cu un microfon şi cu electrozi plasaţi în urechea internă, el reuşeşte să redea o parte din auz şi, deci, să salveze vorbirea celor născuţi cu surditate (dacă se intervine până la vârsta de 6 ani). Provocarea cercetătorilor este de a face aceste dispozitive mai sensibile la sunetele muzicii şi la zgomotele de fond.
Electrozii iau locul retinei
Ochiul bionic este aşteptat să fie funcţional anul acesta, după cercetări realizate asupra a 40 de persoane suferind de boli degenerative ale retinei. Dispozitivul complet este format dintr-o pereche de ochelari dotaţi cu o cameră video, care preiau imaginile şi le convertesc în informaţii la nivelul electrozilor plasaţi pe retină. Impulsul este preluat de nervul optic şi transformat în imagini la nivelul creierului. Până la confirmarea cercetărilor, o proteză nebionică şi cu rezultate bune pentru milioane de oameni rămâne cristalinul artificial.
Specialistul nostru
Dr. Ahmad Dia
medic primar ortopedie-traumatologie Policlinica Titan, Bucureşti
Protezele bionice sunt foarte rare şi puţine în România. Ce pot să vă spun este că, în cazul protezelor clasice estetice ale membrului inferior, cele mai tolerate şi mai stabile sunt cele care se montează sub articulaţia genunchiului. Deci, este important să se păstreze articulaţia naturală a genunchiului. Din păcate, acest lucru nu este posibil întotdeauna. Dacă amputaţia trebuie făcută de deasupra genunchiului, se pot folosi protezele cu articulaţie, care aruncă piciorul înainte, iar un dispozitiv trage „gamba" înapoi. În ceea ce priveşte protezarea membrului superior, lucrurile sunt deja mult mai complicate. De asemenea, contează mult bontul chirurgical pe care se fixează proteza, în care muşchii trebuie să acopere bine capătul osos.
Compensare: Asiguraţii pot beneficia de proteze prin intermediul Registrului Român de Endoprotezare.
Se încarcă comentariile...
