Noi descoperiri în cazul telocitelor: ar putea fi folosite în regenerarea ficatului

Laurenţiu M. Popescu, academicianul care a descoperit telocitele în 2005 FOTO Eduard Enea

Telocitele ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului, după ce s-a demonstrat că au un rol în refacerea muşchiului cardiac după infarct. Telocitele au fost descoperite în 2005 de academicianul Laurenţiu M. Popescu.

„Am putea spune că, în ultima perioadă, cel mai important pas făcut în studiul telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule în ficatul uman şi rolul lor în regenerarea hepatică, în contextul în care ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenerează cu adevărat“, a declarat Laurenţiu M. Popescu, directorul general al Institutului Naţional de Patologie "Victor Babeş", cel care a descoperit aceste celule în 2005, împreună cu echipa sa de cercetători de la institut. 

De asemenea, s-a demonstrat recent că telocitele joacă un rol important în regenerarea muşchiului cardiac după un infarct. Au fost găsite telocite şi în valvele cardiace, ceea ce este extrem de important pentru industria de producere a valvelor cardiace artificiale, potrivit lui Laurenţiu M. Popescu. O altă noutate în cercetarea medicală a telocitelor este dată de scăderea sau chiar dispariţia acestora în cazul anumitor boli, printre care sclerodermia, scleroza multiplă sau psoriazisul. 

Pe lista noutăţilor figurează şi demararea unei analize a genelor cromozomiale din telocite, urmare a unui studiu amplu realizat împreună cu cercetătorii chinezi. „Împreună cu cercetătorii chinezi s-a făcut analiza a aproximativ 4.000 de proteine din telocite şi o analiză a genelor cromozomiale din telocite. Deocamdată sunt în curs de publicare rezultatele asupra cromozomilor de la 1 la 5, din cei 23 de cromozomi ai unei celule“, a declarat academicianul Laurentiu M. Popescu în cadrul unei conferinţe organizate la Institutul „Victor Babeş“.

De la indiferenţă la finanţare: Telocitele obţin un sprijin real din partea Ministerului Cercetării

În luna decembrie 2012, academicianul declara pentru „Adevărul“ că telocitele au mare succes, există în dicţionare, dar nu şi în cele româneşti. Atunci, Laurenţiu M. Popescu spunea că statul român a primit descoperirea lui cu indiferenţă. „Dacă priviţi indiferenţa ca un ajutor, atunci am primit ajutor din partea statului. Dar nu, deocamdată nu am avut nicio propunere, niciun fel de sprijin de la stat“, spunea Laurenţiu M. Popescu în cadrul interviului.

În ultimele luni, însă, Institutul Naţional de Patologie „Victor Babeş“ din Bucureşti a primit sprijin direct de la Ministerul Educaţiei prin Departamentul pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică  pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii prin proiectul „Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babeş pentru cercetare avansată în medicina celulară şi moleculară – CAMED“. Proiectul se va derula pe o perioadă de 18 luni, valoarea lui fiind de peste 43,2 milioane lei. Este finanţat din fonduri structurale prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice“.

„Pe lângă cooperarea internaţională directă, cercetarea Telocitelor a primit recent un sprijin real din partea Ministerului Cercetării, printr-un amplu proiect de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii Institutului Victor Babeş, fapt ce deschide noi perspective atât pentru studiul Telocitelor, cât şi pentru alte domenii ale cercetării medicale“, a mai adăugat directorul general al INCD-Victor Babeş, academicianul Laurentiu M. Popescu, în cadrul conferinţei.

Recunoaştere internaţională

În prezent, telocitele sunt recunoscute în mai mult de 40 de laboratoare de pe cele cinci continente. Cele mai active ţări în cercetarea telocitelor sunt: China, Germania, Belgia, Italia, SUA. De altfel, în laboratoarele din Guangzhou din China, unde a fost prezentă şi o echipă de cercetători români, a fost realizat primul transplant de telocite pe animale de laborator. 

Academicianul Laurenţiu M. Popescu a fost distins anul trecut cu prestigiosul premiu „Magnolia Albă“ acordat de Guvernul Municipalităţii Shanghai, ca o recunoaştere din partea oamenilor de ştiinţă chinezi pentru descoperirea noilor celule umane - telocitele, dar şi pentru întreaga cooperare ştiinţifică în domeniul telocitelor pe care directorul general al Institutului „Victor Babeş“ a dezvoltat-o în ultimii ani. 

În 2012, el a fost premiat de Academia Internaţională de Cercetări Cardiovasculare cu sediul în SUA cu Medalia de Aur, considerată de lumea ştiinţifică drept Nobelul în cardiologie.

Citeşte şi:

Finanţare de 600.000 de euro de la chinezi pentru telocitele româneşti

Un proiect de cercetare a eficienţei telocitelor româneşti în tratamentul afecţiunilor pulmonare a câştigat finanţare din partea statului chinez în valoare de 5 milioane de yuani.

Premieră pentru regenerarea inimii după infarct: telocite româneşti plus celule stem

O echipă de cercetători români, conduşi de academicianul Laurenţiu Mircea Popescu, descoperitorul telocitelor, au realizat, în premieră, un transplant de celule stem, în combinaţie cu telocite, pentru refacerea inimii după infarct.

Prof. dr. Laurenţiu M. Popescu, părintele telocitelor: „Telocitele există în dicţionare, dar nu în cele româneşti“

În 2010, medicul de patologie celulară Laurenţiu M. Popescu a anunţat că a găsit un nou tip de celule în mai multe organe ale corpului. De atunci, lucrurile s-au desfăşurat rapid şi în toată lumea s-au investit mulţi bani pentru cercetarea lor, mai puţin în România.

VIDEO Cercetătorii români, la un pas de Nobel datorită telocitelor

Telocitele româneşti refac mai bine inima după infarct decât celulele stem, a demonstrat primul transplant experimental de telocite, realizat recent de oamenii de ştiinţă chinezi.