Neglijarea problemelor oftalmologice din copilărie lasă urme toată viaţa

Un consult oftalmologic realizat la vârste mici poate schimba destinul viitorului adult. Motivele sunt multiple: salvează ochiul bolnav şi asigură o vedere bună, atât de importantă pentru dezvoltarea neuropsihică normală a copilului. Mai mult, corectează sursa unor viitoare complexe.

În ziua în care vizităm clinica de oftalmologie, sala de aşteptare este plină de copii: cei mici se joacă, se strigă, se admiră în oglindă. Unii poartă ochelari, iar micile accesorii n-au arătat nicicând mai simpatic. Între ei, mediator este Ana Maria, o fetiţă blondă cu sarafan bleumarin. Nu stă o clipă locului şi observ doar atunci când se aşază pe scaunul de consultaţie că ochiul drept îi fuge spre năsuc.

Ana Maria s-a născut acum trei ani şi jumătate cu cataractă congenitală. În ochiul ei drept, cristalinul era opac şi nu lăsa decât 5% din razele de lumină să ajungă la creier. Fuga ochiului, adică strabismul, a apărut ca o consecinţă a acestei probleme. „Cataracta congenitală severă face parte dintre bolile oculare care, netratate la timp, duc la pierderea funcţiei vizuale a ochiului afectat. Celelalte boli sunt glaucomul congenital, retinopatia de prematuritate şi retinoblastomul, cea mai frecventă tumoră malignă a copilului, ce pune în pericol chiar viaţa", ne spune dr. Andreea Ciubotaru, medic primar oftalmolog la Clinica Oftalmologică Infosan din Bucureşti, doctor în ştiinţe medicale, cu supraspecializare în strabism.

Ochiul leneş se hărniceşte cu multă perseverenţă

După cum ne explică doamna doctor, care o urmăreşte pe Ana Maria de la operaţie, ochiul afectat de cataractă severă poate fi recuperat complet dacă este operat în prima lună de viaţă. Intervenţia constă în înlocuirea cristalinului bolnav cu unul perfect funcţional, dar dacă se face prea târziu, poate fi inutilă. Aceasta pentru că atât ochiul ţinut până atunci în întuneric, cât şi zona responsabilă din creier nu au învăţat să „vadă" ori s-au lenevit, fenomen ce poartă numele de ambliopie. Deşi boala i-a fost depistată la opt luni, Ana Maria şi-a recuperat vederea în proporţie de 80%, iar un rol uriaş în acest succes l-a avut mama ei.

Pentru a forţa ochiul operat să vadă, fetiţa a purtat un pansament ocluzor pe ochiul sănătos timp de şase ore în fiecare zi după operaţie. Şi încă îl poartă. Toată această suferinţă ar fi putut fi evitată dacă boala ar fi fost descoperită din maternitate. Însă doar prematurii şi copiii cu antecedente de boli oculare în familie sunt consultaţi de un oftalmolog la naştere.

Ambliopia se corectează până la 7 ani

Ambliopia poate să apară şi din cauza unei diferenţe de dioptrii între ochi. Ea poate fi corectată doar până la 6-7 ani, vârstă la care se definitivează aparatul vizual. Uneori, purtarea de ochelari şi de ocluzor vindecă şi strabismul, alteori se impune intervenţia chirurgicală pentru realinierea ochilor. Însă nu orice ambliopie se însoţeşte de strabism, iar dacă ochiul nu „fuge", părinţii nu se alarmează.

Răzvan T. a mers la primul control oftalmologic la vârsta de 17 ani. Până atunci a crezut că toată lumea vede mult mai bine cu ochiul drept decât cu cel stâng, ca şi el. „Copiii cu deficienţe de vedere nu au termen de comparaţie, nu ştiu cum ar trebui să perceapă lumea şi atunci nu-şi vor trage părinţii de mânecă pentru a le spune: «Mami, tati, ştiţi, eu nu văd bine!»", atrage atenţia medicul oftalmolog.

Pentru a vedea în oglinda retrovizoare, Răzvan îşi aşază scaunul mult în spate

Răzvan are acum 30 de ani şi marele noroc că vede foarte bine cu ochiul sănătos, pentru cel stâng nemaiputându-se face nimic. Cei din jur nu sesizează vreo anomalie, iar Răzvan s-a adaptat perfect provocării sale. A lucrat în PR, în asigurări, iar acum creează jocuri pentru computer. Este căsătorit şi are doi copii. „Prietenii îmi spun că sunt ciclop, dar nu e chiar aşa, ochiul stâng îmi întregeşte câmpul vizual, cu el zăresc că se apropie cineva din stânga. Însă nu pot să citesc cu el, nu văd contururile obiectelor la distanţă", ne explică tânărul. Are probleme şi cu vederea stereoscopică: pentru el, ochelarii speciali 3D nu au niciun efect. Iar dacă ar fi vrut, nu s-ar fi putut face chirurg, pilot sau şofer profesionist.

Strabismul se poate corecta şi mai târziu

Uneori, problemele nerezolvate în copilărie se pot trata şi la maturitate. De exemplu, există cazuri în care strabismul nu se însoţeşte de ochi leneş, iar realinierea ochilor se poate face şi mai târziu. Preţul plătit se măsoară însă şi în suferinţa copilului care vede că este diferit de cei din jur. „Mai ales la adolescente, suferinţa este fantastică", subliniază medicul oftalmolog Andreea Ciubotaru.

De când s-a operat, Gabriela zâmbeşte mai des

Doamna Gabriela Teodorescu s-a născut cu strabism, dar cu dioptrii mici, de 0,25. La sfârşitul anilor '60, mama dumneaei s-a temut s-o opereze, astfel c-a urmat o lungă perioadă în care a purtat şi a spart numeroase perechi de ochelari cu lentile speciale, aduse din Germania. „Am pus mult suflet în această problemă. Sunt un om franc şi-mi place să privesc omul în ochi atunci când îi vorbesc, să-i transmit tot ceea ce simt. Iar fuga ochiului nu mă lăsa să fac acest lucru", ne spune Gabriela. S-a operat în urmă cu un an şi, după cum ne mărturiseşte, schimbarea i-a dat o mare încredere în sine, a făcut-o să se simtă alt om. Întâmplător sau nu, după operaţie, Gabriela a divorţat.

Primul control, până la 2 ani

Primul control oftalmologic se face înainte de vârsta de doi ani. Însă, dacă mama observă anomalii, trebuie să se prezinte de urgenţă cu bebeluşul la medicul oftalmopediatru. „Astfel de anomalii sunt pupila albă sau opacitatea în aria pupilară (cataractă), unul sau ambii globi oculari măriţi (glaucom), nistagmus, adică mişcări oscilatorii ale ochilor, pleoapa căzută care împiedică un ochi să vadă, lăcrimare abundentă, pupile inegale sau faptul că bebeluşul nu urmăreşte cu privirea jucăriile", menţionează medicul oftalmolog.

Îngrijorător: În România nu există un program de screening pentru boli oftalmologice în maternităţi.