„Multe femei se sperie când află că sunt infectate cu HPV pentru că se gândesc automat la cancer“. Când apare cancerul cervical şi ce testări îl evidenţiază

Cancerul de col uterin ocupă locul doi în topul bolilor oncologice la femei, după cel mamar

Cancerul de col uterin poate fi prevenit prin vaccinare. România ocupă unul dintre locurile fruntaşe la incindeţa şi mortalitatea prin acest tip de boală oncologică. În ce condiţii apare cancerul cervical şi ce testări îl pun în evidenţă.

La nivel global, peste 550.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin în 2018, iar peste 310.000 de femei şi-au pierdut viaţa din cauza acestei boli. România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană în privinţa numărului de îmbolnăviri, iar cancerul de col este pe locul 2 în topul cancerelor de care suferă româncele, după cel de sân. Mai grav este că multe dintre diagnostice sunt puse foarte târziu, când opţiunile de tratament sunt limitate. În plus, în ţara noastră subiectul vaccinării anti-HPV este încă unul care iscă discuţii în contradictoriu.

Depistat în stadia incipiente, cancerul cervical este vindecabil în proporţie de 90%.

15 tulpini de virus, implicate în apariţia cancerului

„În ciuda programelor de screening şi a promovării vacinării anti-HPV, vedem paciente din România cu cancer cervical avansat. Aş reaminti, în acest context, importanţa controlului ginecologic regulat şi a testului Babeş-Papanicolau. Se vorbeşte tot mai mult de vaccinul anti-HPV. 90% sunt dintre cancerele de col sunt date de infecţia cu HPV. De aceea, se estimează că, în viitor, vaccinarea va scădea rata îmbolnăvirilor de cancer de col uterin“, spune medicul oncolog Leyla Ozer din cadrul clinicilor ACIBADEM.

Din 200 de tulpini de HPV, 30 se localizează la nivel genital. Dintre acestea, 15 tipuri de tulpini de HPV sunt implicate în apariţia cancerului de col. Însă 70-80% dintre cancere sunt provocate de tulpinile 16 şi 18. Aceste două tulpini produc de 5 ori mai multe îmbolnăviri de cancer decât decât celelalte 13 tulpini oncogene la un loc.

„Multe femei se sperie când află că sunt infectate cu HPV pentru că se gândesc automat la cancer. Însă cancerul este declanşat în condiţiile în care infecţia cu HPV, care produce inflamaţie, se asociază cu fumatul, numărul mare de naşteri, consumul unor medicamente imunosupresoare şi cu riscul genetic. Doar o femeie din 3 cu risc mare va dezvolta un cancer. În aceste condiţii, se explică utilitatea testului Papanicolau şi a testării pentru HPV. Depistate în stadii incipiente, leziunile maligne provocate de HPV pot fi tratate cu succes“, întăreşte profesorul Mehmet Faruk Köse, ginecolog, obstetrician şi oncolog în cadrul Spitalului Universitar ACIBADEM Atakent.

„HPV se poate lua şi de pe toaletă şi prosoape“

Deşi este foarte puţin probabil, Human Papilloma Virus se poate lua de pe toaletă, prosoape sau alte accesorii de baie. Însă HPV se transmite, de obicei, pe cale sexuală. Bărbaţii pot fi purtători de HPV şi îl pot trasmite mai departe femeilor. Odată contractat de către parteneră, virusul devine activ într-un interval cuprins între un an şi jumătate şi 15 ani de la contact. Timpul mediu în care virusul devine activ este între 7 şi 8 ani. În cazul bărbaţilor, virusul se elimină în 6 luni.

„HPV infectează colul uterin şi provoacă inflamaţie în sfera genitală. În mod normal, inflamaţia trece de la sine. Totuşi, dacă există factori de risc asociaţi sau virusul este oncogen, atunci afectarea este clasată drept nivel CIN1. Există posibilitatea ca virusul să producă leziuni cu risc scăzut de malignizare. Însă dacă există riscuri asociate, atunci leziunile pot avea risc major de malignizare. Nivelul CIN1 nu impune tratament, iar 60% din cazuri se remit singure. Însă dacă vorbim de CIN2 şi CIN3, atunci pacientele primesc tratament pentru a reduce riscul de cancer. Riscul ca boala să evolueze de la CIN2 şi CIN3 este de 15 %. În aceste cazuri, este de ajuns îndepărtarea leziunii cervicale, cu păstrarea uterului“, completează profesorul Mehmet Faruk Köse.

„În stadii incipiente, cancerul de col uterin se poate trata chirurgical, cu succes. Există şi medicamente chimioterapice, dar se folosesc în stadii mai avansate. Dacă tumora s-a extins către zonele din vecinătatea colului uterin, atunci nu recomandăm intervenţia chirurgicală, ci radioterapie combinată cu chimioterapie. E un tratament clasic, dar eficient, chiar şi în aceste stadii. Totuşi, în stadiul 3 de cancer cervical, riscul de recidivă este foarte mare, chiar dacă se aplică chemoradioterapia. Dar există un procent de pacienţi care pot fi trataţi cu succes. În stadiul 4 al bolii, aplicăm îngrijiri paliative pentru a uşura suferinţa pacientelor şi pentru a prelungi supravieţuirea“, adaugă medicul Leyla Ozer.

Virusul HPV nu circulă prin sânge, ci intră în celulele colului

O soluţie pentru a preveni acest tip de îmbolnăvire este vaccinarea. Spre deosebire de alte virusuri, HPV nu circulă prin sânge, ci intră pur şi simplu în celulele colului uterin. De aceea, corpul nu reacţionează ca la alte virusuri, pe care le detectează şi ia măsuri să le anihileze. Vaccinul introduce în circulaţie, prin injectarea intramusculară, anticorpi care imită HPV tocmai pentru a alerta organismul. Vaccinurile furnizează protecţie împotriva tulpinilor oncogene 16 şi 18.

„Este recomandat ca vaccinul să fie făcut atât fetelor cât şi băieţilor la 11, 12 ani. Copiii pot fi vaccinaţi după vârsta de 9 ani. Este de dorit ca vaccinul să se facă până la 21 de ani la băieţi şi până la 25 la fete. Se recomandă ca vaccinul să fie administrat în 3 doze standard: a doua doză se injectează la două luni de la prima, iar a treia doză, după 6 luni de la cea de-a doua. Băieţii şi fetele cu vârsta sub 15 ani pot primi doar două doze. Dovezile medicale au arătat eficacitatea vaccinului după 5 ani de la administrarea a 3 doze unui grup de copii, astfel încât nu este nevoie ca vaccinul să fie repetat“, potrivit profesorului Mehmet Faruk Köse.