Moda mamelor-surogat din India. Care este situaţia mamelor purtătoare din România

Moda mamelor-surogat din India. Care este situaţia mamelor purtătoare din România

Ginecologul Nayana Patel, proprietara centrului de fertilizare in vitro Akankska din oraşul Anand, în timp ce efectuează o ecografie lui Renuka (23 de ani), mamă surogat, în august 2013 FOTO Reuters

India a devenit una dintre destinaţiile preferate ale cuplurilor cu probleme reproductive ce-şi doresc cu tot dinadinsul copii şi care sunt dispuse să plătească mame-surogat să le aducă pe lume urmaşii. Printre puţinele ţări din lume unde este legal să plăteşti o femeie să-ţi poarte copilul, India se află încă departe de reglementările clare şi de controlul strict pe care le presupune acest fenomen.

Ştiri pe aceeaşi temă

India şi-a deschis porţile comerţului cu mame-surogat în 2002, această ţară fiind printre puţinele state, cum ar fi Georgia, Rusia, Thailanda, Ucraina şi câteva dintre statele Americii, unde se poate apela la o mamă-surogat în mod legal. Aici femeile pot fi plătite pentru a purta copilul altui cuplu, fie prin implantul unui embrion, fie prin fertilizare in vitro.
 
Tehnologia care nu implică mare lucru, disponibilitatea medicilor şi birocraţia scăzută au permis creşterea numărului de mame-surogat, care au transformat,astfel, India în destinaţia preferată a oamenilor cu probleme reproductive din ţări dezvoltate precum Marea Britanie, SUA, Australia sau Japonia. 
 
Raiul familiilor care sunt nevoite să apeleze la mame-surogat
 
Nu există cifre oficiale care să ne informeze despre cât de mare este această industrie în India. Un studiu realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) în 2012 estimează că afacerea cu mamele-surogat depăşeşte 400 de milioane de dolari (296 milioane euro) pe an, cu peste 3.000 de clinici de fertilizare în toată India, informează „Reuters“.
 
Cea mai cunocută clinică este Akanksha din Anand, oraş care are reputaţia de „capitala mamelor-surogat“. „Mamele-surogat din Anand sunt mai puternice prin faptul că oferă acest cadou minunat altor oameni. Cu banii câştigaţi îşi pot cumpăra o casă, îşi pot educa proprii copii şi pot chiar să-şi deschidă mici afaceri. Înainte, toate aceste lucruri erau doar un vis pentru ele. Câştigă toată lumea din această situaţie“, declară proprietara clinicii, Nayana Patel, ginecolog specializat în fertilizarea in vitro.
 
Cuplurile sunt taxate cu 25.000-30.000 de dolari (19.000-22.000 de euro), doar o mică parte din cât i-ar costa în SUA, de exemplu, iar Patel le plăteşte pe mamele-surogat din clinica ei cu 400.000 de rupii, echivalentul a aproximativ 4.800 de euro.
 
„Fabricile de copii“
 
Industria mamelor-surogat din India este stigmatizată de grupurile care militează pentru drepturile femeii şi care spun că aceste clinici de fertilizare sunt „fabrici de copii“ pentru oamenii bogaţi. În absenţa unor legi care să reglementeze acest fenomen, aceste grupuri susţin că multe femei sărace şi needucate sunt ispitite de agenţi, sunt angajate de clinici şi păcălite să semneze contracte pe care nu le înţeleg.
 
Anul trecut, mama-surogat Premila Vaghela, de 30 de ani, a murit după ce a născut un copil pentru un cuplu din SUA. Poliţia a înregistrat acest deces ca fiind „moarte accidentală“.
 
Un studiu recent, finanţat de guvernul indian şi efectuat pe 100 de mame-surogat din Delhi şi Mumbai, a descoperit că „nu există nicio lege standard“ pentru a reglementa compensaţiile materiale oferite mamelor-surogat şi nici pentru asigurarea medicală postnatală. S-au citat chiar cazuri în care mamelor-surogat li s-au implantat de mai multe ori embrioni a creşte şansele de succes.
 
În multe dintre aceste cazuri, mamele-surogate sunt exploatate“, declară Ranjana Kumari, directorul centrului care a condus acest studiu.
 
Conform legislaţiei curente, clinicile de fertilitate trebuie să fie înregistrate şi monitorizate în cadrul unei asociaţii. Mamele-surogat trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 21 şi 35 de ani, trebuie să beneficieze de asigurare medicală şi să încheie contracte legalizate la un notar, semnate atât de ele, cât şi de părinţii „cumpărători“. 
 
Ar trebui să existe o legislaţie complexă pentru a ne asigura că această procedură minunată poate fi monitorizată şi realizată de oamenii potriviţi pentru părinţii potriviţi. Însă mai multă birocraţie va complica lucrurile pentru toată lumea. Nu va însemna doar mai puţini părinţi de peste hotare, ci va avea un impact şi asupra mamelor surogat, care vor pierde singura şansă pe care o au să-şi schimbe viaţa în bine“, declară Patel de la clinica Akanksha.
 
Mamele-surogat din România
 
În România nu există nicio lege privind mamele-surogat, însă, mai mult ca sigur, se practică şi acest lucru. 

„La noi nu există un cadru legislativ pentru aşa ceva. În demersurile noastre pentru a reglementa fertilizarea in vitro şi multe alte lucruri din sfera infertilităţii, a existat şi o propunere privind mama-surogat. Nu s-a materializat nimic. Mama-surogat ar trebui reglementată, să fie controlat deja ceea ce, mai mult ca sigur, se întâmplă şi la noi“, spune Elena Miclea, director executiv „SOS Infertilitatea“, asociaţie care vine în sprijinul persoanelor afectate de infertilitate.
 
Familia care apelează la o mamă-surogat ar trebui să aibă probleme, cum ar fi sarcini multiple pierdute, lipsa uterului sau alte cazuri extreme. „Doar atunci ar trebui să fie posibil un asemenea demers“, conchide Elena Miclea.
 

Citeşte şi:
 
 
Tot mai multe cupluri tinere se confruntă cu probleme de fertilitate, arată statisticile. La Adevărul Live am aflat motivele, care dintre parteneri este „de vină“ în cele mai multe cazuri şi ce soluţii mai oferă astăzi statul român persoanelor care suferă de infertilitate.
 
 
Lenjeria intimă şi pantalonii prea strâmţi, saunele dese şi utilizarea frecventă a laptopului, precum şi munca îndelungată la birou sunt printre principalele cauze ale reducerii semnificative a fertilităţii masculine în ultimii ani. Infertilitatea bărbaţilor este un adevărat fenomen al lumii moderne, atrag atenţia specialiştii cu ocazia Zilei Tatălui, marcată astăzi.
 
 
Dacă încerci să rămâi însărcinată de o bună bucată de timp, fără rezultat, s-ar putea să ai o problemă serioasă. E posibil să suferi, fără să ştii, de o maladie care te poate împiedica să ai copii.
 
 
Subprogramul de Fertilizare in Vitro şi Embriotransfer, finanţat de Ministerul Sănătăţii, ia sfârşit. Începând din luna martie, viitorul acestui subprogram este incert.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările