Medic: „Markerii tumorali trebuie corelaţi mereu cu examinarea medicală şi cu alte investigaţii“

Medic: „Markerii tumorali trebuie corelaţi
mereu cu examinarea medicală şi cu alte investigaţii“

Analizele uzuale trebuie facute o data pe an

Numărul persoanelor bolnave de cancer este în creştere la nivel mondial. Dacă anul trecut, numărul îmbolnăvirilor a depăşit 18 milioane, estimările Global Cancer Observatory pentru 2040 ajung la 29,5 milioane.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Riscul de face cancer creşte odată cu vârsta. Se spune că în decada a şaptea de viaţă, comparativ cu vârsta de 25 de ani, riscul de face cancer creşte de 10 ori. În ultimul secol, numărul cancerelor a crescut foarte mult prin prisma alimentaţiei şi a modului de viaţă, dar şi prin creşterea speranţei de viaţă. În urmă cu zeci de ani, oamenii mureau din cauza unor boli tratabile la ora actuală, precum pneumonia, diabetul, unele boli cardiovasculare“, subliniază dr. Ana-Maria Ciobanu, medic primar medicină de laborator în cadrul Spitalului Onco Card din Braşov.

„Markerii tumorali cresc şi în alte afecţiuni care nu înseamnă cancer“

Una dintre cele mai mari provocări ale medicinei oncologice actuale este depistarea cancerului în stadiu cât mai incipient pentru că, diagnosticat la debut, cancerul are cele mai mari şanse de vindecare. Iar pentru asta au fost dezvoltate diverse programe de screening, care includ diverse examinări medicale, investigaţiile imagistice precum ecografia, mamografia, colonoscopia, dar şi analizele de laborator de bază precum hemoleucograma, VSH-ul, evaluarea transaminazelor, ureei, creatininei, sumarul de urină, dar şi alte analize în funcţie de vârstă, sex şi alte situaţii medicale.

În ultima vreme, se vorbeşte foarte mult şi de markerii tumorali şi de valorile acestora. Markerii tumorali sunt substanţe secretate de tumori, dar şi de alte celule în prezenţa tumorilor. Însă markerii tumorali cresc şi în alte afecţiuni care nu înseamnă cancer. De aceea, medicii de laborator au câteva recomandări ferme în privinţa markerilor tumorali.

„Examenele clinice, coroborate cu metodele imagistice care pot pune în evidenţă tumorile, nu sunt suficiente în toate cazurile. Acestea pot pune în evidenţă tumori de minimum 1 cm, poate şi mai mici cu ajutorul tomografiei şi rezonanţei magnetice. Dar se consideră că o tumoră mică, de 1 centimetru, are peste 1 milion de celule tumorale care au ajuns şi în sânge. Iar aici apare indicaţia analizelor medicale, în primul rând a celor de bază. Dacă un pacient are antecedente heredocolaterale  - cancer în familie, trebuie să facă regulat investigaţii pentru anumite tipuri de cancer al căror risc poate fi moştenit de la părinţi. Aşa că facem analizele uzuale de sânge, iar apoi, în funcţie de situaţie putem continua cu markerii. Markerii tumorali sunt foarte buni, dar valoarea lor trebuie interpretată în context clinic, de către un medic, pentru ca pacienţii să nu se sperie degeaba sau dimpotrivă, să stea prea liniştiţi că nu e nimic”, afirmă dr. Ana-Maria Ciobanu.

Printre cei mai importanţi markeri tumorali care pot fi sau nu asociaţi cu o tumoră malignă se numără PSA  - antigenul specific prostatic, alfafetoproteina  - asociat cu cancerele hepatice, CEA sau antigenul carcioembrionar - asociat cu cancerele colorectal, gastric, pancreatic, mamar, pulmonar, ovarian, CA19-9  - asociat cu cancerele pancreatice şi gastrice şi CA 15-3  - folosit în cancerul mamar. Un alt marker important este CA 125, asociat cu cancerul ovarian.

CA 125 este foarte bun ca screening pentru pacientele care au o tumoră la nivel ovarian, pentru a pune un diagnostic diferenţiat între bening şi malign. Când există antecedente heredocolaterale de cancer ovarian, se poate face o testare CA 125 la 6 luni-1 an, în funcţie de recomandarea medicului, dar combinată cu o ecografie transvaginală. Dacă ecografia transvaginală nu arată nimic, atunci nu este necesar acest marker. Orice ecografie care arată o suspiciune se corelează cu CA 125. CA 125 are o lipsă de sensibilitate pentru stadiul precoce al bolii: chiar dacă apare tumora în ecografia transvaginală, el poate să iasă negativ, dar medicul va şti că este ceva acolo şi va ţine pacienta sub observaţie. Tumora ovariană se poate vedea mai repede la ecograf decât creşte markerul. Altfel, nu-l folosim singur ca screening pentru că valoarea lui creşte şi în timpul menstruaţiei, în primul trimestru de sarcină, în afecţiunile benigne genitale gen fibromatoză, endometrioză, boli inflamatorii pelvine, în afecţiuni non-ginecologice, pancreatice, hepatite, ciroze, insuficienţă renală, boli autoimune. Deci trebuie să-l corelăm cu alte teste şi investigaţii“, subliniază coordonatoarea laboratorului de analize medicale.

Valoarea markerilor trebuie corelată cu alte teste

Aceeaşi situaţie este remarcată de medic în cazul multor markeri tumorali: aceştia pot avea valori modificate şi în alte situaţii care nu înseamnă cancer, precum inflamaţia sau o afecţiune benignă. Tocmai de aceea, valoarea markerilor trebuie interpretată de un medic specialist şi trebuie corelată cu alte teste precum examinările clinice şi investigaţiile imagistice. Deşi ar fi ideal ca un marker să pună în evidenţă un cancer în stadiu incipient, acest lucru nu este posibil în toate cazurile.

„Majoritatea markerilor nu sunt specifici unui anumit organ, poate doar PSA-ul  - antigenul specific prostatic. Dar CA 125, de exemplu, nu este specific doar pentru ovar pentru că poate creşte şi în cancerul pancreatic. Însă putem localiza cancerul dacă integrăm rezultatele cu celelalte analize şi cu aspectele clinice. Subliniez importanţa examenului histopatologic pentru că de multe ori poate fi vorba de o tumoră secundară, o metastază, cu punct de plecare în alt loc. Şi atunci un anatomopatolog cu experienţă poate spune de unde a plecat un cancer“, afirmă specialista Onco Card.

Dacă în screeningul pentru cancer, markerii tumorali trebuie interpretaţi şi în contextul altor examinări medicale, la pacienţii diagnosticaţi cu cancer, markerii se folosesc în scopul monitorizării evoluţiei cazurilor respective.

„Atunci când pacientul e deja diagnosticat cu cancer, se fac diverse proceduri, chirurgie, radioterapie, chimioterapie, iar pe parcurs, pentru a se monitoriza tratamentul şi evoluţia cazului, se repetă markerii. Dacă au scăzut, înseamnă că tratamentul merge bine şi cancerul scade din intensitate. Markerii tumorali se fac periodic în funcţie de fiecare cancer în parte şi de tratament. Dacă se observă o recreştere a acelor markeri, medicii suspicionează o recădere şi recomandă alte examene şi investigaţii“, spune medicul specializat în medicină de laborator.

Analize uzuale, odată pe an

De asemenea, Dr. Ana-Maria Ciobanu atrage atenţia asupra altor aspecte importante în privinţa efectuării analizelor de laborator.

„Este important ca un pacient să-şi facă analizele uzuale, o dată pe an. Nu avem cum să ajungem la o suspiciune de cancer sau de alt diagnostic oncologic până când pacienţii nu sunt la zi cu analizele. În plus, e bine ca atunci când o persoană începe să-şi facă analizele într-un loc, să continue şi să le repete regulat în acelaşi loc, ca să poate fi evaluate rezultatele în evoluţie. Şi limitele analizelor diferă între laboratoare, pentru că se folosesc reactivi diferiţi şi aparatură diferită. Şi unităţile de măsură în care laboratorul dă rezultatele pot fi diferite. În plus, depinde şi momentul la care s-a făcut recoltarea pentru anumite analize, valorile pot fi diferite în funcţie de momentul zilei când s-a făcut recoltarea“, conchide experta Onco Card.

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: