Medic ginecolog: „Deseori, primul simptom al cancerului de col este o secreţie apoasă, cu firişoare de sânge, care trece neobservată de pacientă“

Cancerul de col uterin ucide în fiecare an peste 4.000 de românce, fiind al doilea cel mai des întâlnit cancer la femeile cu vârste între 15 şi 44 de ani, după cel mamar. Dr. Corina Buşe, medic primar obstetrică-ginecologie explică simptomele cancerului cervical, alternativele de tratament şi speranţa de viaţă din momentul depistării afecţiunii.

Cancerul de col uterin este provocat de infecţia cu anumite tipuri de tulpini ale virusului Papilloma (HPV), un virus care provoacă una dintre cele mai cunoscute infecţii virale cu transmitere sexuală. 8 din 10 femei active sexual vor fi infectate cu HPV la un anumit moment al vieţii, potrivit statisticilor. Atât bărbaţii, cât şi femeile pot fi purtători ai virusului.

În prezent, există peste 120 de tipuri de HPV din care 15 au fost puse în legătură cu apariţia cancerului de col uterin. Astfel, tipurile 16 şi 18 sunt responsabile de 70% din cancerele de col uterin la nivel internaţional. Cele mai frecvente tipuri la nivel mondial – 16, 18, 31, 33, 35, 45, 52, 58 – dau 90% din cancerele de col uterin diagnosticate. Pe lângă cancerul de col, HPV este asociat şi cu alte tipuri de cancere: vulvar, vaginal, anal sau penian.

Cancerul de col, afirmă specialiştii, este unul dintre puţinele care poate fi prevenit prin vaccinare, înainte de începerea vieţii sexuale. Totodată, depistarea precoce a bolii asigură tratamentului 90% şanse de reuşită.

Dr. Corina Buşe, medic primar obstetrică-ginecologie, a explicat pentru „Adevărul“ care sunt simptomele cancerului cervical, alternativele de tratament şi speranţa de viaţă din momentul depistării acestei afecţiuni.  

 Adevărul: Care sunt simptomele cancerului cervical?

Dr. Corina Buşe : Este important să precizăm că, de cele mai multe ori, în stadii incipiente cancerul de col uterin e asimptomatic. Deseori, primul simptom este o secreţie abundentă, apoasă, cu firişoare fine de sânge care trece neobservată de pacientă. Simptomul clasic este intermitent: sângerarea exteriorizată de cale vaginală, nedureroasă, apărută surprinzător între menstre sau după contactul sexual, mai rar după baie.

Simptomele următoare indică, deja, boala în stadiu avansat şi acestea includ: durerea pelvină, lombară, de membru inferior - secundare invaziei peretului pelvin, uretrelor, traiectului nervului sciatic. Rezultatul invaziei vezicii urinare sau a rectului produce sângerare urinară  - hematuria -, sângerare rectală, constipaţie.

Metastazele la distanţă, edemele importante ale membrelor inferioare  - ca rezultat al infiltrării limfatice şi venoase - sunt semnele târzii ale bolii primare şi manifestări frecvente ale recurenţei.  Hemoragia masivă, anemia, scăderea importantă în greutate pot apărea fie tardiv, fie ca simptome iniţiale.

În ce stadiu este depistat cancerul cervical la românce?

Programele de educaţie pentru sănătate ajung greu la populaţia feminină a României, astfel încât majoritatea româncelor are informaţii parţiale despre metodele de prevenire şi diagnostic asociate cancerului cervical. Diagnosticul bolii aduce, deseori, surpriza neplăcută a unor stadii depăşite, tardive. Ne situăm pe un dezonorant loc întâi în Europa cu cea mai mare rată a mortalităţii prin această boală. În special, sunt afectate femeile din mediul rural, acolo unde accesul la informaţie este mai slab decât în mediul urban.  Creşterea nivelului de educaţie cu privire la necesitatea unui stil de viaţă sănătos sau a controalelor medicale periodice poate avea efecte pozitive vizibile.

Care sunt factorii de risc?

Dată fiind accesibilitatea unică a colului uterin, cercetătorii au putut realiza studii celulare şi tisulare care au permis înţelegerea modului în care se dezvoltă cancerul cervical. Principalul factor de risc îl reprezintă expunerea şi infecţia persistentă cu una sau mai multe tulpini ale virusului Papilloma uman – înalt oncogene (dintre care genotipurile 16, 18, 31, 33, 35, 45, 52 şi 58  cauzează 90% din cazuri). În plus, alţi factori care pot favoriza această afecţiune sunt scăderea sistemului imunitar  (imunosupresie produsă de corticosteroizi, chimioterapie, bolile auto-imune, infecţia cu HIV, infecţia herpetică), fumatul, folosirea anticoncepţionalelor orale, multiparitatea (sarcinile multiple) şi prezenţa bolii la rudele apropiate (istoricul familial).

Ce teste arată prezenţa acestui tip de cancer în organism?

Cu privire la diagnosticul bolii, aş începe cu testul Babeş-Papanicolaou - recoltarea de celule de la nivelul colului şi analiza acestora la microscop pentru a detecta prezenţa celulelor canceroase- test de screening, rapid, uşor de efectuat, care continuă să îşi confirme valoarea. Orice suspiciune în urma acestui test necesită confirmarea anatomo-patologică a ţesutului bolnav, iar recoltarea se realizează prin biopsie: biopsie ţintită  sub ghidaj colposcopic ( tehnică minim invazivă), biopsie de leziune vizibilă clinic, chiuretaj endocervical, electroexcizie minimă cu ansa electrică, conizaţie diagnostică. Urmează testele pentru diagnosticul stadial al bolii: cistoscopie, rectoscopie, urografie, scanarea tomograf computerizată  - CT-scan, rezonanţă magnetică nucleară RMN, PET-CT - tomografia cu emisie de pozitroni, analize de sâng). Stadializarea bolii este factorul cheie pentru un tratament adecvat.

Ce alternative de tratament există în România?

Fiind parte a Uniunii Europene, mijloacele de tratament pentru cancerul de col uterin sunt similare: tratament chirurgical, radio-terapie, chimioterapie, tratamente simptomatice şi îngrijiri paleative. O echipă medicală multidisciplinară (ginecolog, oncolog, radioterapeut, chirurg oncolog, asistente medicale, farmacist, psiholog, dietetician) creează un plan de tratament personalizat fiecărei paciente. Tratamentul depinde de caracteristicile medicale (tipul, stadiul cancerului, posibilele efecte secundare), de preferinţele şi de acordul personal. Aş sublinia importanţa sprijinului celor apropiaţi, rude, prieteni, colegi de muncă.

Comparativ cu Uniunea Europeană, în România sunt rare studiile clinice care verifică procedurile de tratament noi. Astfel că româncele ajung în situaţia în care folosesc metode alternative sau complementare de tratament. În plus, situaţia pacientelor din mediul rural necesită o atenţie deosebită, dată fiind aglomerarea din centrele oncologice, numărul redus al acestora şi posibilităţile limitate de transport ale pacientelor.

Care este speranţa medie de viaţă din momentul depistării?

Speranţa medie de viaţă, din momentul depistării cancerului cervical, se reflectă în estimarea ratei de supravieţuire la cinci ani. La nivel european, se estimează că 63-64 de femei din 100 diagnosticate cu această boală supravieţuiesc la 5 ani. American Joint Commitee on Cancer (AJCC) a publicat recent a 8-a ediţie a Manualului de stadializare a cancerului, dar informaţiile ştiinţifice vor fi implementate în practica medicală începând cu luna ianuarie a anului 2018. Până atunci, rămân valabile ratele de supravieţuire la 5 ani prezentate în manualul precedent: depistate în stadiul 0 şi IA, 93 femei din 100 supravieţuiesc la 5 ani. Stadiul II presupune o rată de supravieţuire de aproximativ 60%, în timp ce, pentru femeile diagnosticate deja în stadiul IV, rata de supravieţuire la 5 ani este de doar 15%. De aceea, este importantă transmiterea unui mesaj cu privire la importanţa prevenţiei şi a informării adecvate în ceea ce priveşte această boală.

Campanie de informare despre cancerul cervical

Recent, Institutul Naţional de Sănătate Publică, în parteneriat cu MSD România au lansat campania „Protejează-i aripile!“ care are drept scop îmbunătăţirea prevenţiei cancerului de col uterin în România prin educaţie. „În calitate de coordonatori ai programului naţional de screening pentru cancerul de col uterin, considerăm că o astfel de campanie este esenţială pentru reuşita oricărui program care vizează un segment de populaţie extins, aproximativ 6 milioane de femei cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani“, a declarat Carmen Ungureanu, coordonator al programului Naţional de Screening pentru depistarea activă precoce a cancerului de col uterin din cadrul INSP.

Aceasta a adăugat că, de la lansarea programului naţional, aproximativ 700.000 de femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeş - Papanicolau reprezentând o rată de acoperire a populaţiei feminine vizate de 8%, un procent sub nivelul optim de eficienţă.

„Fiind primul program de screening pentru cancer care se desfăşoară la nivel naţional ne alteptăm la o rată de acoperire mai mică, dar continuăm să credem în necesitatea de a-l consolida şi, odată consolidat, în eficacitatea sa“, a mai spus Ungureanu.

În ţările în care rata de a coperire a programelor de screening pentru cancerul de col uterin depăşeşte nivelul de 60% precum Norvegia – 78,9%, danemarca – 66,3% sau Marea Britanie – 78,5%, în ultimii ani, s-au înregistrat progrese remarcabile în scăderea mortalităţii prin această boală, astfel încât aceasta a ajuns chiar să fie înjumătăţită în multe dintre aceste state.