Mărturiile unui dependent: „Marijuana mi-a şters amintirile, mi-a furat viaţa“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cătălin avea 14 ani când s-a apucat să fumeze marijuana. Acum are 22 şi tot n-a reuşit să se lase definitiv. „Poate că nu mă voi lăsa niciodată“, spune el.

Rutina lui Cătălin este legată de marijuana. Fie că fumează, fie că se află în perioada în care s-a lăsat, zi de zi se gândeşte la următorul „cui“. Când am stat de vorbă, la mijlocul lunii februarie, nu mai pusese o ţigară în gură din noiembrie 2013. Chiar dacă au trecut, deci, trei luni de când n-a mai fumat marijuana, se trezeşte tot cu gândul la plăcerea de a-şi aprinde un „joint“. 

Apoi, parcă vine cineva în mintea mea şi-mi zice: «Nu fuma!». Şi asta mi se întâmplă toată ziua. O luptă. Eram «legumă» când fumam, «legumă» sunt şi acum, când nu mai fumez. Îmi doresc să am chef de viaţă, să alerg, să fiu vesel. Dar marijuana mi-a furat viaţa, mă trezesc cu puternice sentimente de melancolie, sunt trist şi simt nevoia să fac ceva, dar nu-mi vine nimic“, mărturiseşte tânărul din Bucureşti. 

Această bătălie cu sine o duce zi de zi. Nu poate face nimic, creierul lui este ocupat permanent. Se zbate cu cărţi şi cursuri, dar îi e atât de greu să se concentreze. Cătălin studiază ca să obţină o carieră în drept. Avocat sau poate procuror.

Prima oară a fumat marijuana la 14 ani. N-a simţit cine ştie ce atunci. Toţi în jur, în schimb, erau nu numai încântaţi, ci chiar euforici. El, nimic. Aşa a încercat şi a doua oară, şi a treia oară. Se testa, să vadă dacă şi el poate să simtă ca şi ceilalţi. A ajuns, la un moment dat, să experimenteze şi el senzaţii noi.

Şapte ani, în fum

Cu scurte intermitenţe, Cătălin a fumat marijuana, zi de zi, vreme de şapte ani, mai mult sau mai puţin. El a devenit, deci, ceea ce medicii numesc „dependent de droguri“. „Era ceva foarte puternic, nu neapărat ca un stil de viaţă, ci  de-a dreptul ca o religie. Marijuana era o fugă de viaţă, de mine. Mă refugiam în ea. Fumam toată ziua. De dimineaţă până seara nu făceam altceva decât asta“, spune tânărul. 

Partea bună, dacă poate exista o parte bună a dependenţei de marijuana, a fost că adolescentul Cătălin a reuşit să păstreze contactul cu realitatea, spre deosebire de cunoştinţe de-ale lui care au trecut această linie subţire între conştienţă şi halucinaţii. 

„Am întâlnit suficient de multe cazuri în care, în urma consumului abuziv de marijuana, s-au declanşat episoade de depresie severă, episoade psihotice care se apropie şi seamănă ca mod de manifestare cu schizofrenia“, explică specialistul în dependenţe Alexandru Leşcău, psiholog clinician şi psihoterapeut în Sibiu (dependenta.ro).

Cum a devenit Cătălin traficant

La un moment dat, fumând din ce în ce mai mult, senzaţia era tot mai slabă şi Cătălin simţea nevoia să fumeze şi mai mult. Un cerc vicios care l-a făcut să-şi dea seama că nu are suficienţi bani ca să-şi procure „marfa“. Evident, prima sursă au fost buzunarele şi portofelele părinţilor. „Am fost foarte bun la a lua bani de la ei. Fiind mai inteligent de felul meu, reuşeam să-i fentez. Însă, treptat, nici banii de la ei nu mai erau suficienţi şi aşa am intrat în lumea traficului“, spune băiatul.

Avea 15 ani când şi-a dat seama că le poate câştiga încrederea băieţilor mai mari care vindeau „iarbă“. Aşa că nu a trecut multă vreme până când Cătălin a început să cumpere drogul la preţuri mici şi să-l vândă, apoi, la suprapreţ. Doi ani, treaba a mers strună. Câştiga destul cât să-şi satisfacă nevoile. Până când, la un moment dat, poliţia a prins reţeaua de traficanţi din care făcea şi el parte. Noroc că avea numai 17 ani, era minor. „Am scăpat de acuzare. Am fost folosit ca martor, dar prietenii mei mai mari au intrat la închisoare“, oftează tânărul.

Cu această ocazie, au aflat şi părinţii lui Cătălin că este ceva în neregulă cu băiatul lor. Constataseră că, de la  14 ani încolo, rezultatele la şcoală nu mai erau la fel de bune ca înainte. Dar se descurca. În plus, băiatul a ştiut întotdeauna cât să comunice şi ce să le spună, astfel încât mama şi tata să-l considere un băiat foarte deschis, fără secrete. Le spunea orice, mai puţin că fumează marijuana zi de zi. „Credeam că or să mă dea afară din casă când au aflat, că mă vor bate. Dar părinţii sunt părinţi. Au încercat să mă ajute. M-au scăpat de problemele cu legea şi mi-au căutat tot felul de specialişti. Eu nu voiam să mă las, făceam totul de dragul lor“, mărturiseşte Cătălin.

Atras de mecanismele legii

Din povestea cu poliţia a ieşit şi ceva bun, crede Cătălin. A devenit pasionat de lege, de mecanismele ei. „Când am ajuns în clasa a XII-a, am vrut să mă apuc serios de treabă. Voiam să fac dreptul, să lupt împotriva drogurilor, nu să fiu de partea lor. M-am lăsat de fumat, am căutat singur ajutor. Am consultat primul psiholog care chiar a reuşit să mă pună pe picioare“, spune el.

A învăţat, a intrat la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, dar apoi motivaţia a scăzut din nou. Şi motivaţia puternică este scopul cel mai important de atins împreună cu terapeuţii specializaţi în renunţarea la droguri, este de părere Alexandru Leşcău. 

Dezinteresul

Dependenţa poate modifica felul în care o persoană gândeşte şi simte. Concepţia sa despre valori, lume şi viaţă se schimbă semnificativ, spune psihologul Alexandru Leşcău. „Persoane înzestrate cu inteligenţă, cu deschidere şi interes pentru semeni, cu motivaţie pentru viaţa profesională, în urma consumului de droguri susţinut în ani, se pot transforma în persoane dezinteresate şi demotivate pentru aproape fiecare aspect al vieţii: de la igiena personală până la responsabilitatea pentru propria existenţă sau a celorlalţi“, completează specialistul.

De dependenţa fizică scapi la un moment dat sau mori. Cu dorinţa mintală vei trăi toată viaţa. Cătălin, dependent de marijuana

„Nu mai ştiu nici tabla înmulţirii“

image

Cătălin aproape că şi-a pierdut amintirile FOTO Shutterstock

Între adolescenţii şi adulţii tineri care fumează „iarbă“ există această percepţie că a consuma marijuana e ca şi cum ai fuma ţigări normale, cu câteva senzaţii bonus. Dar nu e chiar aşa. 

Niciunul dintre pacienţii mei nu m-a convins de «nevinovăţia» marijuanei. Aproape toţi au povestit cum credeau ei că marijuana nu le poate face rău, că nu există urmări sau consecinţe grave şi că ar putea fuma oricât pentru că este inofensivă. Aceşti tineri au consumat abuziv marijuana, iar după ani buni de consum efectele au început să apară. De la scăderea capacităţilor de gândire, memorie, atenţie, concentrare, coordonare, pierderea interesului pentru şcoală, până la aplatizare afectivă, lipsa capacităţilor de a-şi asuma angajamente şi responsabilităţi în familie, la şcoală sau la locul de muncă“, spune psihologul Alexandru Leşcău.

Lucrez ca psiholog clinician de peste zece ani şi am întâlnit suficiente cazuri de persoane dependente de marijuana. Niciuna nu m-a convins de «nevinovăţia» ei. Alexandru Leşcău, consilier în dependenţe

„Numai lucruri generale, restul nu mai e“

În timp ce fuma, Cătălin avea impresia că este cel mai deştept, că gândeşte mai bine, că asimilează mai mult, că i s-a dezvoltat foarte mult mintea. „De fapt, sinapsele încetinesc, cred. În timp, nu e aşa, e invers. Eu nu mai am memorie, gândesc mai încet. Multe din câte am ştiut s-au dus, inclusiv amintiri.  N-au rămas decât câteva emoţii, lucruri generale, restul nu mai e. Nu mai ştiu nici tabla înmulţirii“, adaugă şi Cătălin.

Marijuana în scop medical

Întrebat despre studiile care arată beneficiile canabisului asupra sănătăţii, psihoterapeutul Alexandru Leşcău spune că „rezultatele lor sunt încă neconcludente, în sensul că o parte din studii confirmă efectul benefic asupra sănătăţii al substanţelor extrase din marijuana, în vreme ce alte studii scot în evidenţă efectul nociv asupra sănătăţii al acestor substanţe. Probabil rezultatele studiilor din anii următori vor arăta mai exact care este natura şi efectul acestor substanţe asupra stării de sănătate sau asupra tratamentului diverselor forme de cancer. Chiar şi în cazul în care aceste studii vor dovedi eficienţa acestor substanţe în combaterea diverselor afecţiuni şi boli, recomand celor tentaţi să consume marijuana cu scop medical să aştepte şi să folosească produse farmaceutice testate şi recomandate de medicii curanţi“.

Contraargumentul oferit de specialistul în dependenţe este numărul mare de pacienţi care au ajuns în centre de dezintoxicare şi care au dezvoltat, în timp, din cauza consumului de marijuana, diverse probleme de ordin psihologic, neurologic şi psihiatric. „Consumul abuziv determină atrofierea şi lezarea anumitor zone ale creierului. Mulţi dintre aceştia povestesc cum au fost internaţi de câteva ori la diverse spitale de psihiatrie din ţară pentru tulburări de comportament, tulburări afective, tentative de suicid, halucinaţii, delir sau episoade psihotice“, precizează psihologul. 

Dependenţa este mai ieftină decât tratarea ei, sunt dezamăgit. Cătălin, dependent de marijuana

Prezentul lui Cătălin

Cătălin a reuşit să intre la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, îşi revenise într-un fel. Însă nu pentru multă vreme. S-a reapucat de fumat, a renunţat la şedinţele de terapie, a pierdut anul la facultate.

Sunt două zbateri în mine, pe de o parte vreau să fac ceva frumos, să arăt că e ceva de capul meu, pentru că ştiu că pot, că sunt destul de inteligent, de capabil. Şi, de partea cealaltă, mă gândesc că n-am pentru ce. Pentru sistemul ăsta? Asta mă dă înapoi, de ce să fac multe în viaţă când pot să trăiesc simplu, retras şi doar pentru a-mi satisface viciul?“, se întreabă Cătălin acum, într-una dintre perioadele când a renunţat la „iarbă“, când s-a reapucat de facultate, când s-a pus din nou (şi pentru a câta oară?) pe picioare.

Se trezeşte dimineaţa, se duce la cursuri, se întâlneşte cu prietenii, iese în oraş ca orice alt tânăr de 22 de ani. Consultă un psiholog şi un psihiatru în acelaşi timp. Însă nu e mulţumit. „Nu simt că m-ajută. Sistemul la noi este destul de slab. La psihiatru mă duc pentru pastile, pentru antidepresive, pentru somnifere. Nu-mi plac, nu-mi place cum mă simt după ele, dar fără ar fi mai rău. În plus, sunt tare dezamăgit că mă costă mai mult tratamentele pentru dependenţă decât ţigările“, spune el.

„Heroina înseamnă moarte“

Cum de nu s-a apucat şi de alte droguri, mai tari? „Am încercat şi altele, de la cocaină, ketamină la ecstasy, tot ce a fost posibil. Heroină nu, am învăţat de la început că heroina înseamnă moarte. Marijuana a fost drogul meu. M-am format cu ea, şi m-am format greşit“.


Citeşte şi:

VIDEO Ce se întâmplă în creierul adolescenţilor fumători de marijuana. Riscă să devină adulţi schizofrenici

Consumată cu regularitate de tineri, marijuana produce modificări permanente în creier. De altfel, acest drog, considerat uşor de mulţi, creşte considerabil riscul unor afecţiuni psihice severe în viaţa adultă, arată un studiu recent.

VIDEO Recuperarea impresionantă a unei fete distruse de consumul de etnobotanice

Consumul de etnobotanice i-a distrus lui Emily Bauer o mare parte din creier. Cu toate acestea, după nouă luni, fata a reuşit ceva ce părinţii nu mai sperau să vadă vreodată: s-a întors la şcoală. Emily nu mai poate citi sau scrie şi merge de la un curs la altul cu ajutorul unui scaun cu rotile.

Încă un motiv să nu fumezi marijuana: favorizează creşterea sânilor la bărbaţi

Marijuana afectează nivelul testosteronului, putând cauza creşterea sânilor în cazul bărbaţilor, conform unor studii recente.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite