Loviturile sau vânătăile cresc riscul de cancer mamar? Bolile benigne ale sânului

Loviturile sau vânătăile cresc riscul de cancer
mamar? Bolile benigne ale sânului

Nu orice nodul apărul la sâni înseamnă cancer

Un nodul sau o îngroşare la nivelul sânului este un semn frecvent al cancerului mamar. Depistarea precoce a unei astfel de formaţiuni şi evaluarea ei de un medic specialist sunt importante. Din fericire, majoritatea nodulilor sânului sunt benigni, adică necanceroşi.

Specialiştii Clinicii Mayo, SUA, au întocmit o listă a bolilor frecvente la nivelul sânului care sunt benigne. Aceştia nu uită însă să atragă atenţia că orice formaţiune apărută în urma palpării sânului trebuie investigată de urgenţă de medicul specialist. Cel mai bine este ca nodulul să fie evaluat, chiar dacă se dovedeşte că afecţiunea este benignă.

Pe primul loc în topul bolilor benigne, se află modificările fibrochistice ale sânului. Afecţiunea este frecventă şi apare la aproape jumătate dintre femeile americane, potrivit sursei mai sus citate. Fibro  se referă la prezenţa ţesutului  conjunctiv fibros, iar chistic se referă la chisturi – formaţiuni în formă de sac, pline cu lichid. Semnele la nivelul sânului ale acestei boli sunt denivelările, umflăturile în sân, edemele, sensibilitatea sau durerea, cel mai probabil, înainte de menstruaţie.

Chisturile sunt formaţiuni în formă de sac, pline cu lichid. Se simt la palpare ca umflături moi sau ca puncte sensibile. Sunt descoperite, cel mai adesea, la femeile cu vârste între 35 şi 50 de ani. Chisturile pot fi foarte mici sau pot ajunge la dimensiunea unui ou. Ele îşi pot modifica dimensiunile, în funcţie de etapa ciclului menstrual.

Fibroadenoamele sunt tumori solide, necanceroase, care apar frecvent la femeile de vârstă reproductivă. În general, sunt nedureroase. La palpare, pot fi netede sau de consistenţa cauciucului şi mobile sub piele.  

Afecţiunile benigne ale sânului. Termenii sunt folosiţi, în general, în cazul femeilor care au suferit biopsii de sân în urma cărora s-au descoperit modificări benigne. Majoritatea acestor modificări nu sunt îngrijorătoare. În cazul femeilor cu hiperplazie sau cu hiperplazie atipică există un risc crescut de apariţie mai târziu în viaţă a unui cancer mamar.

Infecţiile. De obicei, mastita afectează femeile care alăptează sau care au încetat recent să mai alăpteze, deşi boala poate apărea şi la femeile care nu au nicio legătură cu alăptarea. Sânul se înroşeşte, devine cald, sensibil şi umflat, iar ganglionii limfatici axilari se pot tumefia. Totodată, este posibil ca femeia să se simtă bolnavă şi să aibă o stare febrilă uşoară.

Traumatismul. O lovitură la sân sau o vânătaie pot determin apariţia umflăturilor, dar nu cresc riscul de cancer mamar.

Microcalcificările – depozitele de calciu – pot apărea oriunde la nivelul sânului. Pe mamogramă acestea apar, adesea, sub forma unor puncte sau pete albe şi, de obicei, sunt atât de mici încât nu se simt la palpare. Majoritatea femeilor au una sau mai multe zone cu depozite de calciu. Ele pot fi cauzate de secreţiile celulare şi de debriuri, ca şi de inflamare. Majoritatea depozitelor de calciu sunt inofensive, dar un mic procent se poate asocia cu cancerul. Microcalcificările nu au nicio legătură cu calciul din dietă sau din suplimentele de calciu pe care le ia cineva.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: