Joacă-te cu soarele, dar nu te arde!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Expunerea la soare este benefică atâta vreme cât ne protejăm de arsuri. Cancerul de piele este cel mai frecvent cancer al omului - o treime din cancerele diagnosticate în lume -, atrag atenţia medicii dermatologi.  Dintre toate formele de cancer de piele, melanomul malign este forma cea mai agresivă, dar şi mai rar întâlnită. Sunt însă mai multe tipuri de cancer cutanat.

Pentru cei mai mulţi dintre noi, vara este anotimpul preferat. Timp de concediu, de purtat haine lejere, de mâncat îngheţată sau sorbi sucuri reci sub umbreluţă. De stat la plajă. „Nu trebuie să considerăm soarele ca pe un duşman al nostru. Trebuie să avem şi expunere solară. Ultimele informaţii de specialitate din SUA este recomandarea ca, dimineaţa, măcar 5-7 minute, expunerea să o facem fără protecţie solară“, explică dr. Lucian Russu, medic primar dermatolog la Clinica Bioderm. Această expunere dar cu măsură este extrem de importantă, dacă vrem ca soarele să nu se transforme dintr-un prieten într-un duşman. 

Melanomul, cel mai agresiv cancer de piele

Statisticile arată că, în ultimii 30 de ani, în Europa şi în SUA incidenţa cancerului de piele a crescut de 4 ori, iar, în prezent, se estimează că una din 5 persoane va avea cancer de piele.  „Cele mai recente cercetări ştiinţifice demonstrează că legătura de cauzalitate dintre arsura solară şi cancerele de piele este mai clar demonstrată decât cea dintre fumat şi cancerul pulmonar“, avertizează dr. Diana Plăcintescu, medic primar dermato-venerolog la Clinica Medicum din Bucureşti.

Cancerul de piele este normal să fie cea mai răspândită formă de cancer pentru că, totuşi, pielea este cel mai mare organ al corpului, argumentează dr. Russu. „Avem suprafaţa, avem factorii interni, pe cei externi şi incidenţa explicată şi pentru faptul că poate fi detectat mai repede“, mai spune acesta.

Publicul a învăţat, totodată, să fie mult mai alert la schimbări. „Acum câţiva ani, oamenii nu vedeau schimbarea. Există mult mai mult interes al oamenilor pentru pielea lor. Zilele trecute am avut circa 20 de pacienţi care au venit şi mi-au spus: vreau să fiu văzut înainte de a merge la plajă. Şi am rămas chiar surprins. Am întrebat de ce nu s-a întâmplat acest lucru şi acum câţiva ani şi mi s-a răspuns: pentru că nu ştiam. Pacienţii vin şi vorbesc academic despre formă, culoare, margini. Am rămas surprins că o pacientă, o doamnă peste 70 de ani mi-a spus: domnule doctor, nu-mi place marginea cum arată“, adaugă dr. Russu.

Dintre toate formele de cancer, melanomul este cel mai periculos. Ca frecvenţă, melanomul se află pe locul 5 dintre toate cancerele la bărbaţi şi pe locul 6 la femei. Totodată, este cel mai frecvent cancer la tinerii între 25 şi 29 de ani.

În cazul în care este descoperit şi tratat în stadiu incipient, supravieţuirea după 5 ani este de peste 95%, adică aceeaşi ca la persoanele fără melanom. Dacă melanomul este descoperit după ce a metastazat, rata de supravieţuire după 5 ani este de 15%.

De ce apare acest melanom, medicii nu prea ştiu. „Bănuim. Factorul genetic, radiaţiile, ultravioletele, incriminate în proporţie de 90%, sunt toţi factori declanşatori. Şi, totuşi, mecanismul intrinsec nu este pe deplin cunoscut“, spune dr. Lucian Russu.

Care sunt semnele premergătoare

Acesta adaugă că semnele premergătoare melanomului sunt foarte simple. „Pe pielea noastră apare o formaţiune. Că e puternic pigmentată, că este ulcerativă – în sensul că a început să se înroşească, a început să sângereze – orice suspiciune trebuie investigată de un medic. De familie sau dermatolog, indiferent de vârsta pacientului. Acest aspect este foarte important“, atenţionează medicul dermatolog Lucian Russu.

Potrivit acestuia, până acum câţiva ani, medicii dermatologi nu se uitau la tinerii sub 20 de ani. „În momentul de faţă avem copii de 7 ani – 8 ani cu excizie de nevi displazici, deci cu suspiciune de transformare. Baremul de vârstă s-a prăbuşit efectiv. Nu există dicriminări de vârstă, de sex. Sigur, culoarea albă este cea care ne „invită“ la probleme. Este vorba despre lipsa pigmentului şi, din punctul meu de vedere, organismul încearcă să facă pigment ca să se protejeze. Şi, undeva, se face o schimbare care duce la această transformare nocivă“, mai spune acesta. Din păcate, aceste semne premergătoare nu dor.

Vieţi salvate cu dermatoscopul

Dermatoscopia este o investigaţie deloc invazivă care ne poate salva viaţa. „Dermatoscopia digitală ar trebui să fie în acest moment o analiză curentă, dar în multe clinici nu este. Un motiv este preţul prohibitiv al echipamentelor. Fiecare medic de familie ar trebui să aibă un dermatoscop digital. Ultimul pe care noi l-am avut a avut o capacitate de mărire de 140-160 de ori. Este ca un microscop pus pe piele care detectează la nivel celular. Practic, noi putem să vedem celulele, vascularizaţia, observaţii care ne conduc către întărirea unei suspiciuni. Pentru că, în continuare, diagnosticul se pune în urma examenului de anatomie patologică“, explică dr. Russu.

Caz concret: o aluniţă superpigmentată într-o zonă în care pacientul de cele mai multe ori nu s-a gândit că este. „Se face dermatoscopie şi se obţin câteva informaţii foarte importante: în primul rând, scorul pe care îl face computerul şi care ne arată că avem un risc mare. Computerul face asta analizând marginile, pigmentul, aria, iregularităţile“, detaliază dr. Russu.

În urma acestui scor şi a examenului clinic, medicul hotărăşte că e o tumoră cu risc mare care trebuie excizată. Exciziile se pot face prin radiofrecvenţă sau cu ajutorul unui electrocauter. Sau prin chirurgie clasică. „Operaţia durează 20 de minute. Se face o extirpare şi presupunem că este vorba de melanom. Adevărul îl aflăm doar în momentul în care vine rezultatul anatomopatologic. Atunci vom şti ce grad de invadare are, ce fel de celule“. Urmează apoi examenul de imunohistochimie – de confirmare. „Îl cer şi medicul anatomopatolog şi medicul dermatolog. Acesta furnizează informaţii în plus, alături de confirmarea diagnosticului“, explică dr. Russu.

„Eu prefer o excizie ceva mai mare pentru a avea siguranţa că absolut toată zona e scoasă. Se fac ganglionii santinelă pentru a şti dacă au plecat metastazele. Oncologul în cancerul de piele preia controlul situaţiei“, adaugă specialistul.

 Cancer de forma unui coş

Cancerele de piele pot deriva însă din oricare celule ale pielii, nu doar din cele pigmentare, melanocite. „Putem avea carcinoame, rezultate din keratinocite, adică din celulele epidermului, sarcoame – rezultate din celulele conjunctive ale dermului - tumori mai rare rezultate din celule mai speciale“, detaliază dr. Diana Plăcintescu.

Melanomul, este, în principiu, cel mai invaziv cancer de piele, cu rata de metastazare şi de mortalitate cea mai mare, în timp ce carcinoamele sunt de departe cele mai frecvente cancere, dintre toate neoplasmele, nu doar dintre cele ale pielii, mai spune aceasta. „Iar dintre toate carcinoamele, cele mai frecvente sunt cele bazocelulare, aproximativ 90%“.

Comportamentul acestora este mai degrabă beningn, dacă se poate spune astfel despre un cancer. „Metastazează excepţional, deci au o mortalitate foarte mică. În schimb, pot avea un risc de invazie locală mare, pot fi chiar agresive, extinzându-se în suprafaţă şi în profunzime, în cazurile grave – rare – erodând toate structurile care le stau în cale: piele, grăsime, muşchi şi chiar os. De aceea, depistarea şi tratarea lor, chiar dacă nu are gradul de urgenţă cu care ne adresăm unui melanom, este foarte riguroasă, existând protocoale de depistare şi urmărire, ca şi tehnici operatorii foarte stricte care să asigure excizia completă, pentru a preveni recidivele“, mai spune dr. Plăcintescu.

Aspectul carcinoamelor bazocelulare poate fi înşelator, adaugă dermatologul. „Ne întâlnim cu mai multe forme: fie o simplă proeminenţă mică, perlată, cu vase de sânge la suprafaţă, fie un nodul ca un bob de mazăre, fie are aspectul unui coş, sau, alteori, doar o simplă placă albă sidefie, dar cu marginile perlate. Aceste perle marginale sunt semnul distinctiv al acestui cancer, dar sunt greu de diferenţiat de un nespecialist. Pentru pacientul obişnuit, orice leziune nouă care persistă peste 3 luni trebuie să îl aducă la medic pentru verificare“, invită specialistul.

Dintre toate tipurile de cancere ale pielii, melanoamele si carcinoamele sunt induse de expunerea excesivă la soare.

Cum ne fotoprotejăm eficient

Orice arsură solară creşte riscul ca, mai târziu, în timp, să se dezvolte un tip de cancer de piele. Pentru aceasta nu e nevoie neapărat să stăm la plajă, ci şi să conducem maşina fără a avea o protecţie adecvată a geamurilor sau să lucrăm într-o clădire cu pereţi de tip cortină. Aceasta pentru că razele ultraviolete de tip A sunt profunde şi penetrează, afectând cele mai expuse zone ale pielii.

„În ceea ce priveşte fotoprotectia, o putem considera eficientă pe cea care nu lasă pielea să se ardă, să se înroşească. Că asta însemnă să stai la umbră, să porţi mâneci lungi, pălărie sau ochelari sau să aplici creme de fotoprotecţie, prea puţin contează“, este de părere dr. Plăcintescu.

Ca bună regulă, ar fi de preferat să folosim creme hidratante pentru faţă şi gât care să aibă factor de protecţie solară minimum 15, chiar pentru gradul de expunere cotidian „de oraş“. „Când ştim că stăm mai mult afară, mai ales la ore periculoase, între 11.00 -16.00, trebuie să alegem produse cu indice mai mare, de preferat formule mai noi care au rezistenţă mai mare pe piele, sau să avem posibilitatea să reînnoim crema la 2-3 ore. Dacă vrem să arătam bronzaţi, cu alte cuvinte să stimulăm producţia de pigment (melanină) fără prea multă expunere, deci fără riscuri, putem folosi produse care conţin acceleratori de bronzare  - de regulă betacaroten sau derivate“.

Cât priveşte expunerea la soare pentru a putea beneficia de vitamina D, realitatea este că, fie că ne expunem, fie că nu, trebuie să suplimentăm ce produce pielea cu alimente şi suplimente specializate. „Stăm cu toţii la soare destul de neprotejaţi, să o recunoaştem, şi asta nu ne împiedică să fim toţii deficitari în vitamina D când o dozăm. Asta pentru că, de fapt, nu stăm suficient în aer liber la soare, timp scurt, dar în mod regulat“, conchide dr. Diana Plăcintescu.

Epilarea este o agresiune pe piele

Epilarea este o agresiune pe piele şi, ca la orice acţiune de genul acesta, trebuie un aviz dermatologic, ne sfătuieşte dr. Lucian Russu. Metodele clasice de epilare cu ceară sau utilizarea aparatelor care folosesc pensete ce smulg firul de păr au efect temporar, dar sunt microtraumatisme repetate ce pot avea loc pe nevi, zone sensibile, sau care se pot modifica în timp. În aceeaşi măsura, metodele moderne: lumina intens pulsată (IPL, UPL etc), dacă nu sunt utilizate de către un cadru specializat - un tehnician bine antrenat, pot fi şi ele agresiuni considerabile asupra tegumentului, leziunilor nediagnosticate sau a nevilor localizaţi pe acesta. Toate acestea, folosite pe zone neoplazice le pot activa sau potenţa“, avertizează acesta.

Mituri despre aluniţe

O am din naştere. Adevărul este că, în cazul în care o avem din naştere am avut mai mult timp să o traumatizăm, să o expunem mai mult la soare.

Nu e bine să umblăm la ea. Adevărul este că, dacă umblăm prea târziu, e prea târziu. Deşi mulţi cred că dacă scoţi aluniţa, mori, medici spun: dacă o scoţi târziu – mori. Dacă o scoţi la timp şi corect, nu există nicio urmare.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite