INTERVIU Dr. Andrei Rogoz: „Nivelul de anticorpi produs de vaccin este de sute de ori mai mare decât al celor care s-au vindecat de COVID-19“
0
Dr. Andrei Rogoz, medic specialist în boli infecţioase şi coordonatorul Centrului SANADOR de vaccinareanti-COVID, explică de ce este important ca un număr cât mai mare de oameni să se vaccineze într-o perioadă scurtă de timp, dar şi de ce este esenţial să ne imunizăm chiar dacă am trecut cu bine prin infecţia cu SARS-CoV-2.
Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 arată că România se află în topul ţărilor europene în ceea ce priveşte numărul total de doze administrate, cât şi media zilnică a acestora. Dr. Andrei Rogoz, medic specialist în boli infecţioase şi coordonatorul Centrului SANADOR de vaccinare anti-COVID, a vorbit într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“ despre cum se desfăşoară procesul de vaccinare, ce simptome pot apărea în urma vaccinului şi posibilitatea apariţiei unor efecte adverse pe termen lung. Specialistul a explicat şi care sunt diferenţele dintre cele trei tipuri de seruri autorizate în acest moment, dar şi cât de vulnerabili suntem în faţa noilor mutaţii suferite de coronavirus.
„Weekend Adevărul“: Domnule doctor, ce le spuneţi persoanelor care refuză să se imunizeze motivând că nu au încredere în nişte vaccinuri produse într-un timp relativ scurt?
Dr. Andrei Rogoz: E bine să fii precaut când ai de-a face cu un produs medicamentos sau cu un vaccin nou, dar de această dată situaţia ar trebui privită puţin diferit. La vaccinurile deja existente ritmul de producere a fost mult mai lent pentru că fazele de testare necesitau un număr mare de voluntari, pentru diferite categorii de vârstă, iar aceştia era greu de găsit. În plus, circulaţia virusului pentru care produceai vaccinul nu era atât de mare încât să poţi obţine într-un timp scurt un număr suficient de cazuri pentru a putea face o comparaţie între cei vaccinaţi şi cei nevaccinaţi. Pandemia a schimbat foarte multe lucruri şi a accelerat, din toate punctele de vedere, obţinerea acestor vaccinuri. Numărul de voluntari şi circulaţia rapidă a virusului au permis ca fazele să fie mult mai repede analizate.
Mai există şi teama de eventualele efecte adverse grave. Este aceasta întemeiată?
În general, vaccinurile n-au efecte adverse pe termen lung. Chiar dacă, momentan, nu avem o certitudine, reacţiile adverse nu sunt de aşteptat, pentru că vaccinurile anti-COVID au la bază o tehnologie care nu creează surprize, chiar dacă este nouă.
Ce se întâmplă în organism după vaccinare
Să explicăm puţin diferenţele dintre tipurile de vaccinuri pe care le avem, momentan, la dispoziţie.
La momentul acesta, sunt două tipuri diferite de vaccin, chiar dacă sunt trei autorizate, pentru că două dintre ele sunt foarte asemănătoare din punctul de vedere al tehnologiei prin care au fost produse. Unele sunt pe bază de ARN mesager, altele sunt cu vectori virali. Primele două, Pfizer şi Moderna, folosesc o tehnologie nouă, studiată câţiva ani anterior, dar există multe alte vaccinuri care au la bază această tehnologie, aflate în diferite faze de studiu clinic. Ideea că o astfel de tehnologie poate produce un vaccin nu este nouă, nu a apărut odată cu pandemia de COVID-19.
Cum funcţionează aceste seruri odată introduse în organism?
Vaccinurile Pfizer şi Moderna presupun administrarea unor particule de cod genetic, învelite în alte particule de lipozaharide, care sunt preluate de anumite celule specializate, sunt incluse în citoplasmă, unde sunt translatate şi unde se produc nişte proteine în baza acestui cod, care sunt apoi exprimate pe suprafaţa celulelor. În acel moment, organismul recunoaşte celula care exprimă nişte fracţiuni străine lui şi se declanşează o cascadă care conduce la apariţia unui răspuns celular – apar limfocitele de tip T, care capătă memorie împotriva acelui antigen, şi limfocitele de tip B, care produc anticorpi şi asigură protecţie.
Cum stau lucrurile în cazul AstraZeneca?
Tehnologia cu vectori virali administrează secvenţa de cod prin intermediul unui virus incapabil să se
replice, care nu afectează persoana imunizată. Sunt aşa-numitele adenovirusuri, umane sau simiene, acestea din urmă afectând în mod normal maimuţele, au ADN-ul lor modificat, care
e preluat de celulă şi, în final, produc pe suprafaţa celulelor proteina S, antigen împotriva căruia organismul produce anticorpi. Important de reţinut este că toate aceste vaccinuri încearcă să producă în organism un răspuns imun fără să treci prin boală – să obţii anticorpi şi anumite celule care au capacitatea de a lupta când se întâlnesc cu virusul fără ca tu să treci prin infecţie.
„Răspunsul la vaccin
nu este imediat“
La cât timp le este recomandat vaccinul celor care au avut deja COVID-19?
În primul rând, la momentul acesta, chiar dacă ai trecut prin boală ar trebui să efectuezi o schemă completă de vaccinare. În prezent, perioada minimă este de 14 zile de la momentul infecţiei. Optim este să faci prima doză între o lună şi trei luni de la infecţie. O lună, pentru a fi sigur că şi persoanele care au avut forme medii sau severe s-au vindecat complet; trei luni, pentru că reinfecţiile în acest interval de timp sunt rarisime. Chiar dacă au mai fost cazuri raportate la nivel mondial, sub trei luni ar trebui să existe o combinaţie foarte mare de factori – o imunitate la pământ, o expunere masivă la virus. Aşadar, pentru un interval scurt de timp, reinfecţiile sunt atât de rare încât nu-ţi asumi un risc mare dacă amâni vaccinarea până la trei luni. Aceste recomandări s-ar putea schimba în viitor.
Totuşi, în România, autorităţile au anunţat deja că peste 4.000 de persoane vaccinate au fost depistate pozitiv cu SARS-CoV-2. Cum se explică această situaţie?
Răspunsul la vaccin nu este imediat. În momentul în care vaccinezi sute de mii de oameni, o parte dintre ei pot fi deja infectaţi, o altă parte se infectează la câteva zile după injectare şi mai există persoane care, pur şi simplu, nu răspund la vaccin – pare să fie o proporţie foarte mică momentan.
Există riscuri dacă o persoană infectată, dar asimptomatică, face vaccinul?
Nu este ceva deosebit. Are o dublă expunere la particulele din virus. Pe de o parte, virusul te expune la toate componentele lui. Pe de altă parte, vaccinul te expune la una dintre componente. Nu s-a dovedit că răspunsul imun e mai sever sau că această combinaţie de virus cu vaccin ar creşte riscul de evoluţie a bolii către o formă severă.
La cât timp după vaccin căpătăm imunitate şi în ce proporţie?
Deocamdată, la acest capitol trebuie să ne bazăm pe datele oferite de studiile puse pe piaţă ale acestor vaccinuri. Între timp, au apărut date suplimentare, care sunt chiar mai optimiste decât cele prezentate iniţial. Eficacitatea acestor vaccinuri a fost evaluată la o săptămână-două după rapel, deci din acel moment ştii că eşti protejat de a face o formă clinică de boală. Asigurările din partea producătorilor şi a celor care au autorizat aceste vaccinuri sunt că te protejează de a face o formă gravă a bolii, dar avem toate motivele să sperăm că ne protejează şi de infecţia propriu-zisă.
„Sunt puţine persoane
care nu dezvoltă anticorpi“
Persoanele care se vaccinează şi contractează, totuşi, virusul îl mai pot transmite?
Sunt cele care fac boala în ciuda vaccinării şi transmit virusul la fel ca un om care n-a fost vaccinat. Sunt şi cei care fac boala, dar sunt asimptomatici şi, oricum, în mod natural transmit mai puţin – tuşesc mai puţin, împrăştie mai puţin şi cantitatea de virus pe care o poartă e mai mică. Mai e şi o a treia categorie, a celor protejaţi complet de infecţie.
Sunt şi persoane care nu dezvoltă anticorpi după infecţie sau după vaccinare?
Sunt puţine persoane care nu dezvoltă anticorpi, mai degrabă ar trebui să existe o suspiciune faţă de testarea COVID. Testele PCR sunt predispuse – e drept, într-un procentaj mic – să dea şi rezultate fals pozitive. Deci, o persoană care a fost infectată, conform testării, a fost asimptomatică şi n-are niciun anticorp mie îmi ridică mari semne de întrebare că a fost infectată cu adevărat. Pe de altă parte, multă lume îşi testează anticorpii la distanţă de o lună, două, trei, timp în care se poate să fi crescut, dar şi să fi scăzut destul de mult titrul acestora, încât să pară negativ sau cu valoare normală pe analiza de laborator şi atunci să se considere că nu au anticorpi. Din practică, de când s-a început vaccinarea şi am făcut teste şi persoanelor care au trecut prin boală, şi celor care s-au vaccinat, titrul, adică nivelul de anticorpi produs de vaccin, este de zeci sau sute de ori mai mare la cei vaccinaţi decât la cei care au trecut prin boală. Dacă o persoană care a avut anul trecut COVID-19 are titruri de anticorpi de ordinul sutelor, de 600-800, o persoană vaccinată ajunge la valori de 10.000, până la 90.000. Deci e o stimulare foarte mare a acestui tip specializat de anticorpi protectori. Nu ştim, însă, cât o să ţină această protecţie.
Răspândirea virusului
determină şi mutaţiile
Sunt vaccinurile pe care le avem disponibile acum eficiente şi împotriva noilor tulpini apărute mai recent?
Doar a unora dintre ele. Orice virus aflat în circulaţie suferă mutaţii, care variază în funcţie de tipul de virus şi de factorii externi. Unele mutaţii se cumulează suficient cât să schimbe structura virusului, ceea ce duce la influenţarea capacităţii lui de a infecta anumite celule. Totuşi, sunt destul de rare situaţiile în care se cumulează aceste mutaţii favorabile pentru virus, dar au apărut şi sunt acum în monitorizare, în acest sens, tulpini din Marea Britanie, din Africa de Sud. Pentru aproape toate, mai puţin pentru cea din Africa de Sud, vaccinurile existente sunt eficiente. Asta va fi, de fapt, provocarea: să reuşim să întrerupem transmiterea virusului, pentru că, dacă se transmite mai lent, şi ritmul mutaţiilor scade. Deci, trebuie să vaccinăm cât mai mulţi oameni înainte de a da şansa de selecţie unor tulpini care să nu fie acoperite de vaccinuri.
Cât de sensibili la vaccin sunt bătrânii cu o sănătate fragilă
Există vreun risc dacă nu există doze suficiente pentru rapel şi se prelungeşte perioada de aşteptare?
Nu s-a întâmplat asta până acum şi sperăm nici să nu se întâmple. Toate aceste fluxuri şi ritmul de vaccinare sunt calculate în aşa fel încât toate persoanele care au făcut prima doză să o primească pe cea de-a doua la momentul potrivit. Dacă, totuşi, se întâmplă ceva complet neprevăzut şi câteva ture de doze nu ajung în ţară, fiecare dintre aceste vaccinuri are o marjă de prelungire a administrării celei de-a doua doze fără ca răspunsul imun să fie afectat.
După ce am făcut vaccinul, suntem ţinuţi sub observaţie timp de 15 minute. Ce efecte adverse pot apărea în acest interval?
Singura reacţie severă remarcată a fost şocul anafilactic. Sunt reacţii care apar la câteva minute după expunerea la un produs străin, în cea mai mare parte din cazuri sub 15 minute. Aceasta este perioada de supraveghere recomandată în protocolul naţional, astfel încât pacientului să nu-i apară modificări din punct de vedere respirator sau circulator, să nu aibă sincope, să nu leşine sau să nu se sufoce. Există personal dedicat, pregătit să răspundă la un asemenea tip de urgenţă.
Protocolul pentru persoanele cu alergii
Care sunt recomandările pentru persoanele care suferă de diverse alergii? Este necesar un control la medicul alergolog înainte de vaccinare?
Din practică, s-a remarcat că numărul de reacţii adverse la persoanele cu alergii e comparabil cu cel de la celelalte vaccinuri. Într-adevăr, supravegherea persoanelor cu alergii este mai lungă. Există şi persoane care dezvoltă reacţii alergice uşoare la prima doză de vaccin, dar cu o premedicaţie uşoară – antihistaminice – se poate face şi a doua doză fără să fie nevoite să schimbe tipul de vaccin. Spun asta pentru că recomandarea, în cazul în care după prima doză apare şocul anafilactic sau o reacţie alergică severă, este ca a doua doză să fie făcută cu un alt tip de vaccin. O vizită la alergolog s-ar impune pentru persoanele care ştiu că au alergii la unele substanţe din compoziţia vaccinurilor. Sunt anumite substanţe destul de frecvent folosite, în general lipide, dar şi săruri, la care, foarte rar, persoanele au avut reacţii alergice severe. Aşa că ar putea verifica împreună cu medicul alergolog dacă substanţele la care sunt alergice sunt sau nu prezente în vaccin. E recomandat, de asemenea, să consulţi alergologul dacă ai experimentat o reacţie alergică la prima doză.
Cui nu îi este recomandat vaccinul?
Sunt foarte puţine categorii care au contraindicaţii absolute. Există unele criterii legate de vârstă, în funcţie de vaccin, cum este la AstraZeneca, nerecomandat persoanelor de peste 65 de ani. O contraindicaţie relativă îi vizează pe pacienţii care urmează tratament anticoagulant cu acenocumarinice – Sintrom sau Trombostop – şi care au modificări ale INR-ului. În acest caz, există indicaţia ca doza lor de tratament să fie modificată astfel încât, la momentul vaccinării, să fie la limita de jos a unui anumit interval al INR-ului. Mai sunt situaţii particulare legate de gravide şi pacienţi oncologici – nu contraindicaţii, dar ar trebui analizate riscurile.
S-a discutat mult despre cei 23 de bătrâni din Norvegia care au murit la scurt timp după vaccin.
Nu ştiu dacă toţi oamenii sunt foarte familiari cu raportarea reacţiilor adverse după vaccinare.
Tu, ca medic, eşti obligat să raportezi toate reacţiile pe care un pacient vaccinat ţi le prezintă, deşi adesea acestea nu au nicio legătură cu vaccinul. Medicul raportează totul – de la o erupţie sau febră la deces. Acel deces se poate produce dintr-o cauză naturală, dar el este înregistrat într-o bază de date a persoanelor recent vaccinate. Am văzut discuţiile din media, nu pot spune că am citit vreun studiu care să vină cu concluzii precise din punct de vedere medical. Unii aveau patologii foarte grave la momentul vaccinării şi aveau o speranţă de viaţă scăzută. Ideea de a vaccina o persoană care se află într-un stadiu terminal are asociat riscul unui deces. Mai există o situaţie particulară la pacienţii vârstnici sau foarte fragili. Reacţiile care pentru un tânăr sunt tolerabile – de pildă, febră de 39°C, care poate apărea, dar care nu este considerată o reacţie adversă severă – la un vârstnic pot constitui o mică picătură care umple paharul, pot fi suficiente pentru a dezechilibra un organism foarte fragil. E posibil ca o parte dintre decesele persoanelor din căminul norvegian să fi avut legătură cu vaccinul, în ideea în care nişte efecte secundare pe care alte persoane le-ar fi tolerat cu uşurinţă, în situaţia lor a creat mari dezechilibre.
Se încarcă comentariile...
