Hormonii dau tonul stării tale
0
Întrucât circulă prin sistemul sanguin, hormonii vin în contact cu toate organele corpului. Prin urmare, orice dezechilibru hormonal este urmat fie de o afecţiune de natură fizică, fie de o manifestare emoţională.
Activitatea glandelor endocrine poate fi comparată cu cea a aparatului administrativ dintr-un oraş, deoarece hormonii îşi pun amprenta asupra tuturor organelor. Numiţi mesagerii chimici ai organismului, hormonii circulă în corp prin intermediul vaselor de sânge, iar rolul lor este multiplu.
Astfel, prin activitatea lor, hormonii reglează metabolismul, ajută la dezvoltarea oaselor, prevenind apariția osteoporozei, scad nivelul colesterolului, ţinând, astfel, bolile de inimă la distanţă şi stimulează dezvoltarea muşchilor. În plus, stările emoţionale sunt influenţate tot de activitatea hormonală. Prin urmare, orice dezechilibru hormonal este însoţit fie de o afecţiune de natură fizică, fie de o manifestare psihică.
Excesul de estrogen dă agresivitate
Oamenii de știinţă americani de la Universitatea „California" din San Francisco au constatat că, la bărbaţi, estrogenul este responsabil de manifestările agresive și nu testosteronul, cum se credea până acum. În cadrul cercetării, câţiva câini au fost injectaţi, mai multe zile la rând, cu cantităţi semnificative de estrogen. Astfel, s-a putut constata că, la maturitate, câinii şi-au păstrat caracteristicile specific masculine, dar au prezentat un nivel crescut de agresivitate. Estrogenul nu a avut acelaşi efect şi asupra comportamentului femelelor.
Progesteronul, util în terapiile cerebrale
Leziunile craniene ar putea fi tratate cu ajutorul progesteronului, arată un studiu realizat de oamenii de știinţă americani de la Centrul de Sănătate al Universităţii „Emory" din Atlanta. Pentru a testa efectul progesteronului asupra leziunilor craniene, unui grup de voluntari i s-a injectat intravenos progesteron, iar altui grup placebo. După 30 de zile, din primul grup și-au pierdut viaţa doar 13 la sută din voluntari, iar din al doilea 30 la sută. Pe baza acestei cercetări, pe viitor, progesteronul se va introduce în schema de tratament al bolnavilor cu leziuni pe creier.
Cum apar dezechilibrele?
Soluţiile pe care le alegem pentru rezolvarea anumitor probleme ne influenţează negativ starea de sănătate, spun medicii. Inamicul numărul unu al activităţii hormonale îl reprezintă medicamentele. Pilulele anticoncepţionale, antibioticele şi pastilele pentru slăbit, folosite în mod greşit, produc grave dezechilibre hormonale. La acestea se mai adaugă stilul de viaţă dezordonat, în care predomină sedentarismul, supraalimentaţia și diverse vicii, precum fumatul și consumul excesiv de alcool. În cazul femeilor, toate acestea duc la o supraproducţie de hormoni feminini, care sunt responsabili de kilogramele în plus și de apariţia depresiei. În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, stilul de viaţă dezordonat scade nivelul testosteronului. De altfel, studiile arată că 20 la sută din bărbaţi au un deficit de testosteron.
Componenţa sistemului endocrin
-Glanda hipofiză, numită glanda pituitară sau „glanda şefă", datorită rolului pe care îl au unii dintre hormonii pe care îi secretă în controlul celorlalţi hormoni.
- Hipotalamusul secretă hormoni care asigură controlul nervos al hormonilor secretaţi de hipofiză.
-Tiroida, glandă situată în regiunea gâtului între trahee şi laringe, secretă trei hormoni: tiroxina (T4), triiodotironina (T3) şi calcitonina.
-Paratiroidele, în număr de patru, sunt situate la polii lobilor tiroidieni şi secretă parathormonul.
-Glandele suprarenale se află la polul superior al rinichilor.
-Pancreasul are rol în reglarea valorilor glucozei sanguine.
-Testiculele secretă testosteron, hormon specific masculin, care se găseşte în cantităţi mici şi la femei.
-Ovarele, glande sexuale ce produc doi hormoni feminini: estrogen şi progesteron.
-Epifiza secretă melatonină, importantă în mecanismul somn-veghe.
Doar medicul poate oferi informaţii despre dereglările apărute pe fond hormonal
Stresul, inamicul tiroidei
Stresul îşi pune amprenta şi asupra activităţii tiroidei, însă diferenţiat, arată rezultatele unui studiu recent realizat de oamenii de ştiinţă britanici de la Colegiul Londonez „King". De exemplu, în cazul persoanelor care suferă de hipotiroidism, stresul duce la apariţia depresiei şi anxietăţii. În schimb, asupra hipertiroidismului stresul are efecte pozitive. Sub influenţa stresului, excesul de hormoni tiroidieni stimulează arderile, ceea ce conferă un plus de energie organismului, dar numai pe o perioadă scurtă.
Știai că...
... pe lângă hormonii T3 şi T4, glanda tiroidă secretă și un al treilea hormon, numit calcitonină, ce are rolul de a preveni creșterea nivelului de calciu peste limita normală?
... glandele suprarenale, aflate la polul superior al rinichilor, produc și eliberează în sânge hormoni mineralocorticoizi (aldosteronul, care menţine sodiul în organism), glucocorticoizi (cortizolul, important pentru metabolizarea glucidelor, proteinelor și grăsimilor, dar şi în procesele de creștere și dezvoltare)?
... taţii care au un nivel mai ridicat de prolactină decât cel normal sunt mai apropiaţi de copiii lor și mult mai îndemânatici atunci când trebuie să îngrijească un nou-născut?
... există un hormon asociat cu nivelul stresului, numit cortizol, care, printre altele, reglează tensiunea arterială și întărește imunitatea?
... în funcţie de structura lor, hormonii se împart în trei grupe: polipeptidici (formaţi din mai mulţi acizi aminaţi); steroidieni (derivaţi ai colesterolului) şi proteici (formaţi dintr-un aminoacid)?
Specialistul nostru
Dr. Ana Maria Mihai, medic specialist endocrinolog Spitalul Militar Central
Prolactina şi oxitocina sunt doi hormoni peptidici sintetizaţi la nivelul hipofizei. Prolactina are rol important în producţia de lapte în timpul sarcinii şi alăptării. Se ştie că, în timpul acestei etape fiziologice, glanda hipofiză îşi dublează dimensiunile. Mai exact, în timpul alăptării, nivelu prolactinei creşte de opt ori, iar la câteva luni după naştere, nivelul acestui hormon scade, dar lactaţia se menţine constantă.
În ceea ce priveşte oxitocina, rolul ei se manifestă în timpul naşterii prin stimularea contractilităţii fibrelor musculare uterine şi în timpul alăptării prin activarea musculaturii netede, cu rol în propulsia laptelui. De asemenea, oxitocina influenţează şi sistemul nervos central. Mai exact, s-a observat că acest hormon determină o legătură puternică între mamă şi făt, iar din această cauză a fost numit hormonul afecţiunii.
Principalii hormoni din organism
Estrogenul menţine elasticitatea pielii
Este un hormon feminin, care se sintetizează în ovare, însă într-o cantitate mică și în glandele suprarenale. Secreţia de estrogeni este stimulată de către hipofiză prin intermediul hormonilor FSH și LH. Estrogenul are multiple roluri în corp: este răspunzător de reproducere, sintetizează colagenul, cu rol în menţinerea elasticităţii pielii, și conferă rezistenţă firului de păr. De asemenea, previne apariţia osteoporozei și a bolilor de inimă, scade nivelul colesterolului şi asigură buna-dispoziţie. La fel de important este și progesteronul, care are un rol esenţial în sarcină, în sensul că fixează oul fecundat în mucoasa uterină. De asemenea, are rol în dezvoltarea ţesutului mamar şi în modificările endometrului în timpul ciclului menstrual.
Testosteronul favorizează dezvoltarea musculaturii masculine
Testosteronul stimulează libidoul
Hormon specific masculin, testosteronul are rol esenţial în apariţia caracterelor masculine, dar şi în dezvoltarea musculaturii. De aceea, scăderea nivelului de testosteron este asociată cu diminuarea libidoului, cu reducerea densităţii osoase şi a masei musculare. Totodată, creşte riscul de depresie. Acest hormon este prezent şi la femei, însă într-o cantitate de zece ori mai mică decât la bărbaţi. Cu toate acestea, în cazul femeilor, testosteronul este o sursă de energie, stimulează memoria şi contribuie la menţinerea tonusului. În general, creşteri ale nivelului testosteronului apar la femeile trecute de 40 de ani şi la cele care au suferit intervenţii de extirpare a ovarelor sau care folosesc pe termen lung contraceptive orale.
Substituţia hormonală, terapie antiaging
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, nivelul sanguin al unor hormoni începe să scadă, iar efectele asupra corpului nu întârzie să apară. Printre aceşti hormoni se numără estrogenul şi progesteronul, care au un rol important în menţinerea tinereţii celulelor. De aceea, medicii recomandă terapia de substituţie hormonală, denumită şi terapia antiaging. Studiile au scos la iveală că această terapie ajută la atenuarea simptomelor menopauzei, însă poate fi însoţită şi de riscuri (apar creşteri în greutate).
Melatonina ne menţine tineri
Cunoscută și sub numele de hormonul tinereţii, melatonina este secretată de epifiză (glanda pineală) odată cu venirea serii. Secreţia de melatonină este maximă între orele 22 și trei dimineaţa, fiind responsabilă cu reglarea ritmului circadian. Melatonina este şi un antioxidant de două ori mai puternic decât vitaminele C, E şi decât betacarotenul, ajutând pielea să rămână fermă şi elastică. Însă secreţia de melatonină începe să scadă după vârsta de 30 de ani, astfel încât la 60 de ani, producem jumătate din cantitatea de melatonină de la 20 de ani.
T3 și T4 reglează metabolismul
Tiroxina (T3) și triiodotironina (T4) rezultă din combinaţia iodului cu aminoacizi. Întreg procesul este realizat de glanda tiroidă, ce are aspectul unui fluture și este situată în partea anterioară a gâtului. Hormonii T3 și T4 influenţează fiecare organ intern, fiecare ţesut şi fiecare celulă din organism. Aceștia străbat organismul prin fluxul sanguin şi ajută celulele să convertească oxigenul şi caloriile în energie.
Adrenalina ne dă rezistenţă
Situaţiile cu care ne confruntăm în fiecare zi determină glandele suprarenale să secrete adrenalină și noradrenalină. Adrenalina este eliberată în sânge atunci când ne aflăm în situaţii solicitante, care necesită un consum mare de energie. În general, sub influenţa adrenalinei, tensiunea arterială crește, inima bate mai repede, mușchii se încordează, simţurile devin ascuţite, iar organismul mobilizează rezervele de energie stocate.
Mai exact, sub influenţa adrenalinei suntem pregătiţi să înfruntăm situaţiile dificile. În schimb, noradrenalina ajută creierul să funcţioneze la capacitate maximă. Sub acţiunea ei, circulaţia sângelui se îmbunătăţeşte, deoarece intensifică eliberarea energiei din glucoză și din acizii grași. Alături de adrenalină și de noradrenalină, în momentele solicitante, corpul mai secretă şi un alt hormon, cunoscut sub numele de ACTH, care este secretat de hipofiză.
GH-ul poate da anomalii
Unul dintre hormonii cu rol important în dezvoltarea oaselor şi în metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor este hormonul de creştere sau GH. Indispensabil bunei funcţionări a organismului, deficitul sau secreţia excesivă de GH produce transformări definitive ale corpului. La copii, deficitul de GH duce la nanism (creştere insuficientă în înălţime), iar la adult la demineralizarea oaselor.
Secreţia excesivă de GH determină apariţia gigantismului la copiii în creştere, iar la adulţi duce la dezvoltarea exagerată a oaselor feţei şi a extremităţilor (acromegalie).
Specialistul nostru
Dr. Radu Leon George, medic de familie,competenţă în fiziokinetoterapie
În general, primele semne ale dezechilibrelor hormonale sunt în funcţie de cauza şi de tipul hormonului care produce acel dezechilibru. Astfel, dezechilibru hormonal poate fi manifestat prin temperaturi mai mici ale corpului decât cele normale, printr-un nivel scăzut de hidratare a pielii, prin reţinerea apei în organism (edeme) şi prin luarea în greutate (cum se întâmplă în hipotiroidism). De asemenea, bufeurile, irascibilitatea, depresia, stările emoţionale schimbătoare sunt simptome ce însoţesc, de obicei, o hiperactivitate a glandei tiroide. La bărbaţi, o pilozitate redusă (dar nu cea capilară) poate însoţi un deficit suprarenalian sau testicular, aşa cum părul în exces la femei (hirsutismul) poate fi rezultatul unui exces de testosteron. Pentru a preveni dezechilibrele hormonale, este necesar să avem un stil de viaţă cât mai echilibrat, fără excese alimentare şi evitând să fim sedentari.
Stilul de viaţă face diferenţa
Reguli pentru o activitate hormonală echilibrată
-Evită aditivii alimentari, deoarece, pe termen lung, perturbă raportul dintre estrogen și progesteron, favorizând reţinerea apei în ţesuturi, acumularea kilogramelor și diferite boli ginecologice (chistul ovarian, noduli mamari și fibrom).
-Renunţă la fumat și la consumul excesiv de alcool, deoarece, în timp, inhibă secreţia de hormoni feminini, favorizează îngrășarea și accelerează procesul de îmbătrânire.
-Evită situaţiile conflictuale, deoarece, atunci când te cerţi, nivelul testosteronului crește brusc, iar jumătate de oră mai târziu scade rapid. Acest lucru duce la o stare profundă de oboseală.
Ce să mănânci pentru a stimula secreţia de:
-estrogen: mărar, ţelină, soia, germeni de grâu, miere de albine, măsline, condimente (anason, fenicul, chimen).
-melatonină: banane, lapte, carne de pasăre, legume, brânză, curmale uscate, struguri, porumb, orz, roșii și ovăz.
-testosteron: brânzeturi și pește (conţin albumină), germeni de grâu, ciuperci, alune de pământ (conţin zinc).
-T3: salată, lapte, brânzeturi, soia, sare iodată.
-adrenalină și ACTH: fasole uscată, mazăre, linte, alune de pământ, portocale, kiwi și lămâi.
-hormonul de creştere (GH): pește slab, linte, brânzeturi, alune de pământ, fulgi de ovăz și migdale.
-parathormon: lapte, brânzeturi şi toate alimentele care conţin calciu: broccoli, tofu, sardine.
Mănâncă o salată pe zi, deoarece protejează tiroida
Cum depistăm tulburările hormonale
Realizarea profilului hormonal ajută la depistarea oricărei dereglări ce apare la nivelul unei glande endocrine. De exemplu, în cazul dereglărilor menstruale se va face profilul următorilor hormoni: FSH, LH, TSH, estradiolul şi prolactina. De asemenea, în profilul hormonal va fi inclus şi testosteronul, deoarece femeia are şi mici cantităţi de hormoni masculini.
În cazul dereglării funcţiilor glandei tiroide se recomandă verificarea valorilor următorilor hormoni: T3, T4 (produşi de tiroidă), TSH (produs de hipofiză), Free T3, Free T4 şi Ac Anti-Tireoperoxidaza (TPO) (anticorpi care acţionează împotriva hormonilor tiroidei). Infertilitatea poate apărea şi ea pe fondul unor dereglări hormonale.
De aceea, medicul va întocmi profilul următorilor hormoni:
-FSH, LH, prolactină în ziua a treia a ciclului menstrual.
-FSH, prolactină, estradiol, progesteron în ziua a 14-a.
-estradiol, progesteron, testosteron în ziua a 21-a.
De asemenea, în ziua a 14-a se poate măsura şi nivelul LH-ul, deoarece valorile sale se observă cel mai bine când are loc ovulaţia. Însă există situaţii în care ovulaţia se produce cu întârziere. În aceste condiţii, rezultatul LH-ului este irelevant.
Vanilia, izvor de serotonină
Starea de fericire poate fi stimulată cu ajutorul aromei de vanilie, arată un studiu realizat de oamenii de știinţă londonezi. Mai exact, atunci când simţim miros de vanilie, creierul eliberează serotonină, un neurotransmiţător care induce starea de fericire. În general, serotonina și endorfinele (induc stare de calm) sunt confundate cu hormonii, deoarece au un efect asemănător acestora. În realitate, cele două sunt neurotransmiţători care se eliberează în corp în timpul exerciţiilor fizice, dar şi în urma unor activităţi care ne fac plăcere (de exemplu, atunci când mâncăm ciocolată sau dansăm).
Vitamina D are rol de hormon
Oamenii de ştiinţă americani au demonstrat că vitamina D acţionează în organism asemenea unui hormon. Prin urmare, după ce vitamina D este sintetizată la nivelul pielii prin expunerea la radiaţiile ultraviolete, rinichii şi ficatul o transformă într-un hormon activ. Rolul său în organism este multiplu: menţine oasele în formă, protejează inima şi reduce riscul apariţiei mai multor forme de cancer, printre care şi cel de sân. Studiile arată că jumătate din femei nu asimilează în mod natural cantitatea necesară de vitamina D.
Prin urmare, putem să ne procurăm necesarul de vitamina D de care organismul are nevoie prin administrarea de suplimente alimentare şi prin consumul unor alimente care conţin această vitamină. Cele mai bune surse sunt somonul, cerealele, iaurtul, laptele de vacă, ouăle şi soia.
Specialistul nostru
Livia Nena, biolog nutriţionist
Iodul intră în componenţa hormonilor tiroidieni, adică a celor care reglează toate procesele metabolice din organism. Necesarul de iod al copiilor cu vârste cuprinse între doi şi şase ani este de 90 mcg, al celor de până la 12 ani de 120 mcg, iar pentru adulţi de 150 mcg. Carenţa de iod din organism afectează îndeosebi creierul. Prin urmare, aceasta poate duce la o insuficientă dezvoltare a creierului atât la făt, cât şi la copilul în creştere, la scăderea capacităţii de efort, la stagnarea creşterii, iar la adulţi la hipotiroidie.
Deficitul de iod are cauze, de regulă, geologice, iar corecţia poate fi făcută prin suplimentarea iodului din surse exterioare, cum este sarea îmbogăţită cu iod şi alimentele bogate în iod: alge marine, peşte, carne şi produse lactate. În cazul unor carenţe grave, suplimentarea se poate face şi cu ajutorul tabletelor cu iodură de potasiu, însă doar la recomandarea medicului. De asemenea, trebuie mare atenţie la consumarea alimentelor ce conţin substanţe antitiroidene (scad absobţia iodului): varza, conopida, fasolea şi lintea.
Se încarcă comentariile...
